Când vorbim despre microbiom, ne gândim aproape automat la intestin. Știm deja că miliarde de microorganisme trăiesc în tubul digestiv și contribuie la digestie, metabolism și funcționarea sistemului imunitar. Dar microorganismele colonizează aproape toate suprafețele organismului care intră în contact cu mediul exterior, iar urechea nu face excepție.
Canalul auditiv extern găzduiește o comunitate complexă de bacterii și fungi, aflată într-un echilibru dinamic cu pielea, cerumenul, umiditatea, pH-ul local și sistemul imunitar. Cercetările recente sugerează că acest ecosistem microscopic poate avea un rol important în menținerea sănătății urechii și în apariția unor afecțiuni, în special otita externă și anumite forme de otită medie.
Urechea nu este sterilă și nici nu ar trebui să fie
În trecut, cercetarea microbiologică a urechii s-a concentrat în special pe identificarea microorganismelor responsabile de infecții. Însă apariția tehnicilor moderne de secvențiere genetică, a schimbat perspectiva. Aceste metode pot identifica microorganisme care nu cresc ușor în culturile microbiologice clasice. Prin urmare, cercetătorii au descoperit că urechea sănătoasă găzduiește o comunitate microbiană mult mai diversă decât se credea, iar faptul că o bacterie sau o ciupercă este prezentă nu înseamnă automat că produce boală. Acesta este unul dintre principiile fundamentale ale microbiomului: un microorganism poate fi comensal într-un anumit mediu și poate deveni problematic atunci când echilibrul comunității este perturbat.
Ce microorganisme se găsesc în mod normal în ureche
Compoziția microbiomului diferă de la o persoană la alta, dar cercetările au identificat în canalul auditiv extern numeroase bacterii și fungi. Un studiu realizat pe 50 de adulți sănătoși a utilizat secvențierea genei 16S rRNA și a identificat printre microorganismele cel mai frecvent întâlnite Staphylococcus auricularis, Propionibacterium acnes (denumire taxonomică mai veche pentru Cutibacterium acnes) Alloiococcus otitis și Turicella otitidis. Un alt studiu, mai amplu din punct de vedere al caracterizării bacteriilor și fungilor, a comparat adulți sănătoși cu persoane cu otită externă și otită medie. Cercetătorii au identificat în total 877 de specii bacteriene și 277 de specii fungice în probele analizate.
În urechile sănătoase, microbiomul „de bază” a inclus Cutibacterium acnes și mai multe specii de Malassezia, iar printre bacteriile întâlnite s-au numărat și Staphylococcus capitis și Staphylococcus capitis/caprae. Acest lucru nu înseamnă că fiecare persoană are toate aceste microorganisme. Microbiomul este individual, iar compoziția sa poate fi influențată de vârstă, mediu, igienă, umiditate, afecțiuni dermatologice, utilizarea antibioticelor, aparatele auditive și alți factori.
Fungii fac și ei parte din microbiomul urechii
Când auzim „microbiom”, ne gândim de obicei la bacterii. În realitate, microbiomul include și fungi. În urechea externă sănătoasă, Malassezia pare să aibă un rol important. Este un gen de fungi care colonizează în mod normal pielea umană și care, în anumite condiții, poate deveni oportunist.mStudiul asupra microbiomului urechii adulte a găsit că micobiomul urechii sănătoase era dominat de specii de Malassezia, printre care M. arunalokei, M. globosa și M. restricta. Prin urmare, prezența unui fung în ureche nu înseamnă automat infecție fungică. Problema apare atunci când mediul local se modifică și anumite microorganisme se multiplică excesiv.
Cerumenul: nu este „mizerie”, ci o componentă a apărării
Cerumenul nu este dușmanul urechii. Ceara din urechi este produsă prin combinarea secrețiilor glandelor sebacee și ceruminoase cu celule epiteliale descuamate. Ea are proprietăți hidrofobe, antimicrobiene și acidifiante. Mediul relativ acid al canalului auditiv contribuie la limitarea dezvoltării anumitor microorganisme, iar cerumenul împiedică menținerea apei pe pielea canalului auditiv. Un studiu experimental realizat pe cerumen provenit de la 75 de persoane sănătoase a arătat că acesta a inhibat creșterea Pseudomonas aeruginosa în toate cele 31 de probe testate în experimentul de inhibare, iar majoritatea probelor au redus și dezvoltarea Staphylococcus aureus și Candida albicans.) Prin urmare, cerumenul face parte din bariera fizică și chimică de protecție a urechii.
Ce se întâmplă când echilibrul microbiomului este perturbat
Aici apare conceptul de disbioză. Disbioza înseamnă o modificare a compoziției sau a echilibrului comunității microbiene. În cazul urechii, aceasta poate apărea atunci când se schimbă condițiile locale: crește umiditatea, pH-ul devine mai puțin acid, este îndepărtat excesiv cerumenul, pielea canalului auditiv este traumatizată, apar inflamații sau afecțiuni dermatologice, sunt utilizate anumite dispozitive, precum aparatele auditive, există expunere repetată la apă sau se folosesc antibiotice ori alte tratamente care modifică flora locală. Toate aceste modificări pot transforma un mediu care în mod normal limitează dezvoltarea microorganismelor într-unul mai favorabil proliferării lor.
Otita externă: unul dintre cele mai bune exemple ale relației dintre microbiom și boală
Otita externă este inflamația și, frecvent, infecția pielii canalului auditiv extern. Este cunoscută popular drept „urechea înotătorului”, deoarece expunerea prelungită la apă este un factor de risc important. De ce? Apa poate îndepărta sau modifica stratul protector de cerumen, poate crește umiditatea și poate altera pH-ul canalului auditiv. Pielea se poate macera și poate deveni mai vulnerabilă la microtraumatisme și colonizarea bacteriană, cele mai cunoscute bacterii implicate fiind Pseudomonas aeruginosa și Staphylococcus aureus. Dar cercetările asupra microbiomului arată ceva foarte interesant: aceste microorganisme pot exista și în urechi fără infecție. Prin urmare, simpla lor prezență nu explică boala. Contează cantitatea, contextul, interacțiunile dintre microorganisme și starea barierei cutanate.
Microbiomul sănătos ar putea proteja împotriva infecțiilor
Într-o comunitate microbiană echilibrată, microorganismele „prietenoase” pot ocupa nișele ecologice și pot consuma resursele de care ar avea nevoie microorganismele patogene. Aceasta este una dintre formele de rezistență la colonizare. În studiul care a comparat adulți sănătoși cu persoane cu otită, cercetătorii au observat nu numai schimbări în compoziția microbiomului, ci și diferențe de diversitate și de „biomasă” microbiană. Analizele au sugerat chiar posibilitatea unor interacțiuni mutualiste între Malassezia și Cutibacterium acnes în urechea sănătoasă. Cu alte cuvinte, nu trebuie să ne imaginăm microbiomul ca pe o colecție de microorganisme bune și rele. Este mai degrabă un ecosistem în care microorganismele interacționează între ele și cu organismul gazdă.
Ar putea exista în viitor „probiotice pentru ureche”?
Este una dintre direcțiile de cercetare cele mai interesante. Dacă microbiomul sănătos poate proteja împotriva colonizării de către patogeni, apare întrebarea: putem reface microbiomul urechii? Teoretic, da. Practic, încă nu avem suficiente dovezi pentru a recomanda oamenilor să își administreze singuri probiotice, bacterii sau alte produse în canalul auditiv. Cercetările sunt încă în faza de înțelegere a microorganismelor „benefice”, a interacțiunilor lor și a mecanismelor prin care ar putea fi utilizate terapeutic. Revizuirea asupra microbiomului urechii medii subliniază tocmai această nevoie de cercetări suplimentare înainte ca abordările de tip probiotic să poată fi comparate serios cu strategiile antibiotice.
Comentează