Reducerea consumului de zahăr este recomandată pe scară largă pentru prevenirea obezității, diabetului zaharat de tip 2 și bolilor cardiovasculare. Totuși, un studiu experimental prezentat anul acesta la reuniunea anuală a Endocrine Society sugerează că eliminarea completă a zahărului din alimentație ar putea avea efecte neașteptate asupra microbiomului intestinal și metabolismului, cel puțin în cazul modelelor animale.
Cercetarea, realizată pe șoareci, indică faptul că o dietă fără zahăr, dar săracă în grăsimi, a fost asociată cu modificări ale compoziției bacteriilor intestinale, inflamație și alterarea controlului glicemiei. Deși rezultatele sunt interesante, autorii subliniază că acestea nu pot fi extrapolate direct la oameni și necesită confirmare prin studii clinice.
Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în tubul digestiv. Acesta include trilioane de bacterii, virusuri și fungi care contribuie la digestia fibrelor alimentare, producerea acizilor grași cu lanț scurt (SCFA), precum butiratul, reglarea sistemului imunitar, protejarea barierei intestinale, metabolismul glucidelor și al lipidelor. Numeroase cercetări au demonstrat că modificările microbiomului (disbioza) sunt asociate cu obezitatea, diabetul zaharat, bolile inflamatorii intestinale și afecțiunile hepatice.
În cadrul experimentului, cercetătorii au împărțit șoarecii în grupuri alimentate timp de 16 săptămâni cu diete diferite. Unul dintre grupuri a primit o dietă săracă în grăsimi, dar fără zahăr. La finalul perioadei, au fost analizate compoziția microbiomului intestinal, metabolismul glucozei, sensibilitatea la insulină, inflamația intestinală și modificările hepatice. Rezultatele au fost prezentate la ENDO 2026 și, la momentul prezentării, nu fuseseră încă publicate într-o revistă științifică evaluată inter pares (peer-review), ceea ce reprezintă o limitare importantă.
Principalele rezultate
- Modificări importante ale microbiomului
Cea mai evidentă schimbare observată a fost modificarea compoziției florei intestinale. Cercetătorii au identificat reducerea populației de Lactobacillus murinus, o bacterie considerată benefică și creșterea unor bacterii asociate cu procese inflamatorii. Aceste modificări sugerează că eliminarea completă a zahărului poate modifica echilibrul ecosistemului intestinal într-un mod neașteptat.
- Creșterea inflamației intestinale
Analizele histologice au arătat semne de inflamație la nivelul colonului. Inflamația intestinală este importantă deoarece poate afecta integritatea barierei intestinale, poate favoriza pătrunderea unor molecule inflamatorii în circulațieși poate influența metabolismul întregului organism. Numeroase studii au demonstrat că dezechilibrele microbiomului pot contribui la astfel de procese inflamatorii.
- Apariția rezistenței la insulină
În mod surprinzător, șoarecii fără zahăr au prezentat toleranță mai redusă la glucoză, rezistență la insulin și un control glicemic mai slab. Acest rezultat contrazice ideea simplistă conform căreia eliminarea zahărului produce automat beneficii metabolice. Autorii sugerează că modificările microbiomului ar putea influența metabolismul glucidic prin mecanisme complexe.
- Modificări hepatice
Animalele au prezentat și semne compatibile cu acumularea de grăsime în ficat (steatoză hepatică). Inflamația intestinală și modificările microbiomului sunt considerate factori importanți în dezvoltarea bolii hepatice metabolice (MASLD), prin intermediul așa-numitei axe intestin–ficat.
De ce ar putea apărea aceste efecte?
Microbiomul intestinal utilizează carbohidrații alimentari drept sursă de energie. Atunci când dieta se modifică brusc, se schimbă și nutrienții disponibili pentru bacteria, metaboliții produși și interacțiunile dintre speciile bacteriene. Unele bacterii benefice depind indirect de carbohidrații disponibili pentru producerea acizilor grași cu lanț scurt, molecule care reduc inflamația și susțin sănătatea intestinului. Prin urmare, problema nu este neapărat lipsa zahărului în sine, ci modul în care întreaga dietă influențează ecosistemul intestinal.
Ce spun cercetările anterioare?
Rezultatele noului studiu nu apar izolat. Numeroase cercetări efectuate în ultimii ani au demonstrat că modificările consumului de zahăr pot influența microbiomul. De exemplu, dietele bogate în zahăr modifică diversitatea bacteriană și favorizează disbioza, iar consumul unor îndulcitori artificiali poate modifica microbiomul și toleranța la glucoză atât la animale, cât și, în anumite condiții, la oameni. Aceste studii sugerează că microbiomul răspunde sensibil la modificările alimentației, însă direcția schimbărilor depinde de tipul dietei și de compoziția acesteia.
Rezultatele acestui experiment nu schimbă recomandările actuale privind limitarea zahărului adăugat. Organizațiile internaționale continuă să recomande reducerea consumului de băuturi îndulcite, dulciuri procesate, produse de patisserie și alimente ultraprocesate bogate în zahăr. Aceste recomandări sunt susținute de numeroase studii clinice la oameni. În schimb, cercetarea prezentată la ENDO 2026 sugerează că eliminarea completă a tuturor surselor de zahăr, fără o planificare nutrițională adecvată, ar putea produce modificări metabolice neașteptate în anumite condiții experimentale.
Interpretarea rezultatelor trebuie făcută cu prudență deoarece studiul a fost efectuat exclusiv pe șoareci, microbiomul șoarecilor diferă semnificativ de cel uman, dieta experimentală nu reflectă alimentația obișnuită a oamenilor; În prezent, nu există dovezi solide că eliminarea completă a zahărului produce aceleași efecte asupra microbiomului uman, majoritatea specialiștilor recomandând o abordare echilibrată (reducerea zahărului adăugat, consum crescut de fibre alimentare, includerea fructelor și legumelor integrale, consum regulat de cereale integrale și leguminoase și limitarea alimentelor ultraprocesate).
Comentează