Ideea că un pahar de vin din când în când este inofensiv pentru creier este pusă din nou sub semnul întrebării. Un studiu recent, realizat pe adulți sănătoși care consumau alcool în cantități considerate mici, a identificat asocieri între consumul mai mare de alcool de-a lungul vieții, un flux sanguin cerebral mai redus și o grosime mai mică a cortexului, modificări mai evidente odată cu înaintarea în vârstă. Rezultatele sunt interesante, dar nu înseamnă că un pahar de vin „omoară neuroni” și nici nu demonstrează, de unul singur, că orice cantitate de alcool provoacă leziuni cerebrale.
Alcoolul a avut mult timp o imagine aproape paradoxală în cercetarea medicală. Pe de o parte, consumul excesiv este asociat fără echivoc cu numeroase probleme de sănătate. Pe de altă parte, unele studii observaționale au sugerat că persoanele care consumă cantități mici sau moderate de alcool ar putea avea uneori un risc mai mic pentru anumite boli cardiovasculare sau chiar pentru demență decât abstinenții. De aici s-a născut ideea că „un pahar pe zi nu doar că nu face rău, poate chiar face bine”. Problema este că cercetările mai noi pun serios sub semnul întrebării această concluzie.
Un studiu publicat în 2026 în revista Alcohol a analizat tocmai ceea ce se întâmplă la nivelul creierului în cazul persoanelor care consumă alcool în cantități relativ mici. Cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanță magnetică pentru a analiza fluxul sanguin cerebral, volumul cerebral și grosimea cortexului.
Ce au făcut cercetătorii?
Studiul a inclus adulți sănătoși, nefumători, cu vârste între 22 și 70 de ani, fără istoric de tulburare de consum de alcool. Este un detaliu important. Cercetătorii nu au studiat persoane care beau mult sau care aveau deja dependență de alcool. Toți participanții consumaseră cel mult 60 de băuturi standard pe lună în anul anterior studiului, iar media consumului de alcool de-a lungul vieții a fost de aproximativ 21 de băuturi pe lună. Pentru analiza fluxului sanguin cerebral au fost disponibile date de la 27 de participanți, iar pentru analiza volumului și grosimii cortexului, de la 45 de participanți. Creierul a fost examinat prin RMN. Cercetătorii au urmărit în special relația dintre vârsta persoanei și cantitatea totală de alcool consumată de-a lungul vieții.
Rezultatele au fost interesante. Cu cât combinația dintre înaintarea în vârstă și consumul total de alcool de-a lungul vieții era mai mare, cu atât cercetătorii au observat un flux sanguin cerebral mai redus în mai multe regiuni modificări mai evidente în zonele frontale, parietale și occipitale, o grosime corticală mai mică, în special în anumite regiuni frontale și parietale și o reducere a perfuziei corticale medii la nivel bilateral. Cu alte cuvinte, nu au găsit doar o asociere între „alcool mult” și un creier afectat. De asemenea, s-au observat aceste relații și la persoane al căror consum se încadra în categoria considerată până nu demult „risc scăzut”. Efectele asociate consumului de alcool au devenit mai evidente odată cu înaintarea în vârstă.
De ce este important fluxul sanguin al creierului
Creierul este un organ extrem de dependent de o alimentare constantă cu sânge. Sângele îi furnizează oxigen, glucoză, nutrienți și alte substanțe necesare funcționării neuronilor.
Creierul reprezintă doar o mică parte din greutatea corpului, dar primește o proporție importantă din debitul cardiac. De aceea, circulația cerebrală este esențială pentru funcționarea normală a neuronilor. Un flux sanguin redus nu înseamnă automat că o persoană va dezvolta demență. Un RMN care arată un flux mai redus nu este același lucru cu un diagnostic de boală neurodegenerativă. Dar modificările sunt relevante pentru că o bună vascularizație este esențială pentru sănătatea creierului.
Ce înseamnă „cortex mai subțire”
Cortexul cerebral este stratul exterior al creierului. Acolo se află miliarde de neuroni și conexiunile care participă la procese precum gândirea, memoria, atenția, limbajul, luarea deciziilor și controlul comportamentului. Grosimea cortexului se modifică natural odată cu îmbătrânirea, iar asta este normal. Problema e că anumite tipuri de modificări structurale cerebrale pot fi asociate cu îmbătrânirea accelerată sau cu diferite boli neurologice. Studiul nou nu demonstrează că persoanele care beau cantități mici de alcool vor dezvolta demență. El arată însă că există o asociere între consumul de alcool și anumite modificări structurale și vasculare ale creierului.
Nu este primul studiu care găsește această legătură
Aici devine povestea cu adevărat interesantă. În 2022, un studiu publicat în Nature Communications a analizat date de imagistică de la peste 36.000 de adulți din Marea Britanie. Cercetătorii au găsit asocieri între consumul de alcool și un volum global mai mic al creierului, volume mai mici ale materiei cenușii în mai multe regiuni și modificări ale microstructurii materiei albe. Și mai interesant: aceste asocieri negative erau deja detectabile la persoanele care consumau în medie aproximativ 1–2 unități de alcool pe zi, iar relațiile deveneau mai puternice odată cu creșterea consumului. Asta nu înseamnă că „un pahar de vin pe zi îți micșorează creierul” într-un mod simplu și inevitabil. Înseamnă că, într-un grup foarte mare de oameni, cercetătorii au observat diferențe statistice în structura creierului asociate cu nivelul consumului de alcool.
Orice cantitate de alcool provoacă demență?
Nu. Și acesta este probabil cel mai important lucru de spus. Nu putem transforma rezultatele acestor studii în „ai băut un pahar de vin, ți-ai distrus creierul.” Nu așa funcționează medicina. Demența este o boală complexă, cu numeroși factori de risc: vârsta, predispoziția genetică, hipertensiunea, diabetul, fumatul, obezitatea, sedentarismul, izolarea socială, pierderea auzului, depresia și alți factori. Alcoolul este doar unul dintre factorii care pot contribui la risc.
Atunci cât alcool este „sigur”?
Aici răspunsul depinde și de ce înțelegem prin sigur. Organizația Mondială a Sănătății spune că, din perspectiva cancerului, nu există un nivel de consum de alcool pentru care să poată fi afirmat că este lipsit de risc. Chiar și cantitățile mici cresc riscul anumitor cancere, iar riscul crește odată cu cantitatea consumată. OMS subliniază că alcoolul este asociat cu peste 200 de boli și afecțiuni și că niciun tip de băutură alcoolică – vin, bere sau băuturi spirtoase – nu poate fi considerat lipsit de risc.
În ceea ce privește creierul, cercetarea actuală merge în aceeași direcție: mai puțin alcool înseamnă, în general, mai puțin risc, dar nu avem o limită magică sub care putem spune că orice efect negativ este imposibil. NIAAA, institutul american specializat în cercetarea alcoolului, recomandă ca persoanele care beau să consume mai puțin pentru o sănătate mai bună și subliniază că cercetările actuale indică riscuri chiar și la niveluri scăzute.
Este vinul roșu mai sănătos pentru creier?
Nu avem motive suficiente să spunem că alcoolul din vin devine inofensiv pentru creier pentru că este însoțit de resveratrol. Aceasta este una dintre cele mai persistente idei din nutriție „vinul roșu este sănătos pentru că are antioxidanți.” Problema este că, atunci când consumăm alcool, organismul trebuie să metabolizeze etanolul. Iar etanolul este substanța care contează în ceea ce privește efectele alcoolului asupra organismului.
OMS subliniază explicit că riscurile legate de alcool provin din alcoolul propriu-zis, nu din faptul că băutura este vin, bere sau tărie. Așadar, nu există o medalie de „băutură sănătoasă” acordată nici vinului.
Cum afectează alcoolul creierul?
Există mai multe mecanisme posibile.
Efectul direct asupra sistemului nervos – alcoolul este o substanță psihoactivă și influențează modul în care neuronii comunică între ei. Poate afecta memoria, coordonarea, judecata, echilibrul, atenția și comportamentul. Aceste efecte sunt evidente după consumul de alcool, dar consumul cronic și excesiv poate produce modificări structurale și funcționale de durată.
Efectele asupra vaselor de sânge – alcoolul influențează sistemul cardiovascular și poate contribui la hipertensiune și fibrilație atrială, iar aceste probleme cresc riscul de accident vascular cerebral.
Inflamația și stresul oxidativ – consumul cronic poate favoriza inflamația și stresul oxidativ. Autorii studiului din 2026 consideră stresul oxidativ una dintre posibilele explicații pentru relația observată între consumul de alcool și modificările cerebrale.
Deficiențele nutriționale – în cazul consumului cronic și excesiv, alcoolul poate contribui la deficiențe nutriționale, inclusiv de vitamina B1, care pot afecta grav sistemul nervos. NIAAA menționează că afectarea cerebrală asociată consumului cronic poate implica o combinație de efecte neurotoxice directe, deficiențe nutriționale, neuroinflamație, boli hepatice și tulburări metabolice.
Comentează