Un medicament creat inițial pentru refacerea țesutului cardiac după infarct ar putea avea aplicații importante și în tratamentul leziunilor renale, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la UCLA.

Compusul, denumit AD-NP1, a primit recent aprobarea FDA pentru începerea unui studiu clinic de fază I la oameni. Acesta funcționează prin inhibarea proteinei ENPP1, implicată în procesele care împiedică regenerarea completă a țesuturilor afectate. După succesul observat în studiile privind recuperarea inimii, cercetătorii au analizat efectele blocării aceleiași proteine la nivel renal și au constatat rezultate promițătoare.

Rezultatele, publicate în revista științifică Cell Stem Cell, sunt rodul unor cercetări desfășurate pe parcursul mai multor ani în laboratorul coordonat de Arjun Deb, specialist în biologie cardiovasculară la UCLA. Echipa sa a demonstrat că, în urma unei leziuni, rinichiul produce cantități crescute de ENPP1. Această proteină declanșează o serie de modificări metabolice care afectează producția de energie și funcționarea normală a celulelor din zona lezată, limitând astfel capacitatea organului de a se reface.

Experimentele au arătat că inhibarea ENPP1 favorizează regenerarea țesutului renal și reduce apariția fibrozei, proces responsabil de formarea țesutului cicatricial. În consecință, funcția rinichilor s-a îmbunătățit semnificativ. Cercetări anterioare ale aceluiași grup demonstraseră efecte similare în cazul țesutului cardiac.

Pentru a evalua relevanța acestor descoperiri la om, cercetătorii au analizat probe de biopsie prelevate de la pacienți cu boală renală cronică. Ei au observat că nivelul proteinei ENPP1 era considerabil mai ridicat în țesuturile afectate comparativ cu cele sănătoase. Ulterior, au utilizat modele experimentale pe șoareci, inducând leziuni renale prin administrarea unor substanțe toxice și medicamente nefrotoxice. Studiul a inclus atât șoareci normali, cât și animale modificate genetic pentru a nu produce ENPP1.

Analizele biologice au evidențiat creșteri ale creatininei serice, azotului ureic sanguin (BUN) și cistatinei C la toate animalele, indicând afectarea funcției renale. Cu toate acestea, după patru săptămâni, șoarecii lipsiți de ENPP1 au prezentat valori mult mai reduse ale acestor markeri comparativ cu grupul de control, sugerând o recuperare semnificativ mai bună a rinichilor.

Într-o etapă ulterioară, cercetătorii au administrat AD-NP1 șoarecilor cu leziuni renale induse experimental. La doar șapte zile de la tratament, animalele au prezentat o funcție renală îmbunătățită, iar examinarea țesutului renal a evidențiat o reducere a cicatrizării și o proliferare mai intensă a celulelor implicate în regenerare.

Potrivit profesorului Arjun Deb, mecanismele observate în inimă s-au regăsit și la nivelul rinichilor. Acesta explică faptul că, după apariția unei leziuni, celulele sănătoase încearcă să se multiplice pentru a reface țesutul afectat, însă semnalele metabolice generate de zona lezată blochează acest proces. Prin inhibarea ENPP1, aceste semnale negative sunt reduse, permițând regenerarea mai eficientă a organului.

AD-NP1 este un anticorp monoclonal dezvoltat integral la UCLA cu finanțare publică. Acesta a fost proiectat pentru a reproduce modul de acțiune al anticorpilor naturali ai sistemului imunitar, având capacitatea de a recunoaște și neutraliza selectiv proteina ENPP1 umană, fără a afecta alte proteine din organism.

În prezent, medicamentul se află în faza I de testare clinică pentru aplicații cardiovasculare. Această etapă urmărește evaluarea siguranței, tolerabilității, dozajului optim și modului în care organismul metabolizează tratamentul. Pe baza rezultatelor obținute în studiile preclinice privind rinichii, cercetătorii intenționează să extindă investigațiile și către pacienții cu afecțiuni renale.

Descoperirea deschide perspective importante pentru medicina regenerativă, sugerând că terapiile care țintesc mecanisme metabolice comune mai multor organe ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente inovatoare pentru boli cardiovasculare și renale, afecțiuni care afectează milioane de persoane la nivel mondial.

Laura Bogaciu

Vezi toate postarile

Comentează

Your email address will not be published. Required fields are marked *