Dieta DASH si tratamentele antihipertensive pot fi compatibile

Dieta DASH, bogată în fructe, legume și alte alimente care furnizează potasiu, este recomandată pentru controlul tensiunii arteriale. Dar ce se întâmplă când persoana care o urmează ia și medicamente care pot crește nivelul potasiului din sânge? O cercetare recentă sugerează că, în anumite condiții, cele două pot fi compatibile. Rezultatele sunt încurajatoare, însă nu se aplică tuturor pacienților, mai ales celor cu boală renală avansată.

Dacă ai hipertensiune arterială, probabil ai primit cel puțin o dată sfatul să mănânci mai multe legume și fructe, să reduci sarea și să fii atent la greutatea corporală. Sunt recomandări bine cunoscute, dar lucrurile se pot complica atunci când intră în scenă medicamentele și analizele de sânge. Unele medicamente utilizate pentru controlul tensiunii arteriale pot crește concentrația potasiului în sânge. În același timp, o alimentație sănătoasă, concepută special pentru persoanele cu hipertensiune, pune accentul pe alimente care conțin din abundență acest mineral. Apare, așadar, o întrebare firească: trebuie să alegem între o dietă sănătoasă pentru inimă și riscul de a avea prea mult potasiu în sânge?

Un studiu prezentat la congresul American Heart Association Hypertension Scientific Sessions care a avut loc recent, sugerează că răspunsul nu este atât de simplu. În rândul adulților incluși în cercetare, o alimentație de tip DASH, bogată în potasiu, nu a determinat creșteri semnificative ale potasiului din sânge după trei luni, nici în rândul celor care luau anumite medicamente asociate cu riscul de hiperpotasemie. Este o veste bună, dar nu un motiv să fie ignorate analizele sau recomandările medicului. Pentru a înțelege de ce, trebuie să vedem ce este dieta DASH, care este rolul potasiului și ce limite are această cercetare.

Ce este dieta DASH și de ce este recomandată în hipertensiune

DASH este abrevierea expresiei englezești Dietary Approaches to Stop Hypertension, care s-ar putea traduce prin „abordări alimentare pentru combaterea hipertensiunii”. Nu este o dietă-minune, nu promite că vei slăbi miraculos și nici nu presupune să trăiești cu salată verde. Este un model alimentar echilibrat, conceput pentru a ajuta la reducerea tensiunii arteriale și pentru a susține sănătatea cardiovasculara. Dieta DASH pune accentul pe fructe și legume, cereale integrale, lactate cu conținut redus de grăsimi, pește și carne de pasăre, fasole, linte, nuci și semințe și reducerea consumului de sare, grăsimi saturate, dulciuri și băuturi îndulcite.

Acest model alimentar furnizează fibre, calciu, magneziu și potasiu, nutrienți care contribuie la o alimentație favorabilă sănătății cardiovasculare. Unul dintre principiile importante ale dietei este reducerea sodiului. În exces, sodiul poate favoriza creșterea tensiunii arteriale, mai ales la persoanele sensibile la sare. Potasiul, în schimb, participă la reglarea echilibrului hidric și electrolitic și la funcționarea normală a mușchilor și nervilor. În alimentația DASH, aportul de potasiu poate ajunge la aproximativ 4.700 de miligrame pe zi, în funcție de varianta dietei și de necesarul energetic. Această cantitate este un obiectiv al planului alimentar studiat, nu o recomandare universală pentru fiecare persoană.

De ce este atât de important potasiul

Potasiul este un electrolit esențial, adică un mineral care contribuie la numeroase funcții ale organismului. Ajută la transmiterea impulsurilor nervoase, la contracția mușchilor și la menținerea ritmului normal al inimii. De asemenea, un aport alimentar adecvat de potasiu poate contribui la controlul tensiunii arteriale, în special atunci când face parte dintr-un model alimentar echilibrat și sărac în exces de sodiu. Sursele alimentare includ cartofii, fasolea, lintea, spanacul, roșiile, bananele, avocado, iaurtul și peștele. Nu este nevoie să consumăm toate aceste alimente în fiecare zi și nici să transformăm masa într-un concurs de acumulat miligrame. Organismul trebuie să păstreze potasiul într-un interval relativ îngust. Atât valorile prea mici, cât și cele prea mari pot provoca probleme.

Rinichii au un rol central în menținerea acestui echilibru. Ei filtrează sângele și elimină surplusul de potasiu prin urină. Atunci când funcția renală este afectată sau anumite medicamente modifică mecanismele prin care organismul reglează acest mineral, concentrația lui în sânge poate crește. Nivelul prea mare al potasiului se numește hiperpotasemie, numită și hiperkaliemie. În formele importante, aceasta poate perturba activitatea electrică a inimii și poate provoca tulburări grave de ritm cardiac. Problema este că hiperpotasemia nu produce întotdeauna simptome evidente. Uneori, prima manifestare poate fi o complicație serioasă. De aceea, la persoanele cu risc, analizele de sânge sunt mai importante decât presupunerile bazate pe felul în care se simt.

Ce a descoperit cercetarea prezentată la congres

Cercetătorii au analizat datele a 356 de adulți de culoare din zona metropolitană Boston, participanți la studiile GoFresh și GoFreshRx. Aproximativ 70% dintre participanți erau femei, iar vârsta medie era de 53 de ani. Participanții au luat parte la intervenții alimentare desfășurate timp de trei luni. Unii au primit alimente selectate pentru a respecta principiile dietei DASH, cu un aport estimat de aproximativ 4.700 mg de potasiu pe zi. Ceilalți au primit o sumă de bani pentru a-și cumpăra singuri alimentele.

Oamenii de știință au măsurat concentrația potasiului din sânge la începutul studiului și după cele trei luni. Au analizat și dacă efectele diferă în funcție de administrarea unor medicamente care pot influența nivelul potasiului. La început, valorile medii ale potasiului seric erau de 4,16 mmol/l în grupul care a primit alimente DASH și de 4,18 mmol/l în grupul de control. Aceste valori se situau în intervalul uzual considerat normal pentru adulți.

După trei luni, cercetătorii nu au identificat o creștere semnificativă a potasiului din sânge în grupul care a urmat intervenția alimentară. Analiza nu a evidențiat nici diferențe semnificative ale efectului în funcție de utilizarea mai multor clase de medicamente asociate cu riscul de creștere a potasiului. Rezultatul sugerează că un model alimentar bogat în potasiu poate fi compatibil cu anumite tratamente antihipertensive, cel puțin pentru unii pacienți cu caracteristici asemănătoare celor incluși în cercetare.

Ce medicamente au fost luate în considerare

Analiza a urmărit persoane care utilizau mai multe categorii de medicamente, inclusiv:

• Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), utilizați frecvent în hipertensiune și în anumite boli cardiovasculare și renale.
• Blocanți ai receptorilor angiotensinei II (BRA), o altă categorie importantă de medicamente antihipertensive.
• Diuretice care economisesc potasiul, care reduc eliminarea acestui mineral prin urină.
• Beta-blocante, folosite în anumite forme de hipertensiune și în diverse afecțiuni cardiace.
• Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul, care nu sunt medicamente antihipertensive, dar pot influența funcția renală și nivelul potasiului în anumite condiții.

Aceste medicamente nu au toate același mecanism de acțiune și nici același risc pentru fiecare pacient. Unele sunt prescrise tocmai pentru beneficiile lor cardiovasculare și renale, chiar dacă pot necesita monitorizarea potasiului. Un detaliu important: faptul că o persoană ia un astfel de medicament nu înseamnă automat că trebuie să evite fructele și legumele. Înseamnă că alimentația și tratamentul trebuie evaluate împreună, ținând cont de funcția renală, analize și celelalte boli existente.

Cine trebuie să fie mai atent la aportul de potasiu

Persoanele cu boală renală cronică avansată au un risc mai mare de hiperpotasemie, deoarece rinichii pot să nu mai elimine eficient surplusul de potasiu. Atenția este importantă și pentru cei care au avut anterior valori crescute ale acestui mineral, pentru pacienții care iau mai multe medicamente ce pot influența potasiul și pentru persoanele cu anumite boli metabolice sau cardiovasculare. În aceste situații, medicul poate recomanda modificări individualizate ale alimentației, monitorizarea periodică a potasiului și a funcției renale și, dacă este necesar, ajustarea tratamentului.

Nu este indicat să eliminăm din proprie inițiativă toate fructele și legumele. În același timp, nici nu trebuie să creștem brusc aportul de potasiu doar pentru că am citit că este benefic pentru tensiune. O persoană cu boală renală poate avea nevoie de un plan alimentar diferit de cel recomandat unui adult cu rinichi sănătoși. Uneori contează nu numai cantitatea totală de potasiu, ci și sursa lui, porțiile, prepararea alimentelor și asocierea cu alte produse sau medicamente.

Atenție la înlocuitorii de sare!

Un detaliu important, dar adesea trecut cu vederea, este că unele produse comercializate ca înlocuitori ai sării conțin clorură de potasiu. Aceste produse pot ajuta la reducerea aportului de sodiu, însă pot crește semnificativ aportul de potasiu. Pentru persoanele cu boală renală sau pentru cele care iau medicamente ce favorizează hiperpotasemia, utilizarea lor trebuie discutată cu medicul. Un produs etichetat „cu mai puțin sodiu” nu este automat potrivit pentru orice pacient. Eticheta trebuie citită, iar recomandarea trebuie adaptată situației medicale.