Diabetul este cunoscut pentru complicațiile sale asupra ochilor, rinichilor, inimii și sistemului nervos. Dar există un posibil efect despre care se vorbește mult mai puțin: deteriorarea auzului.
Dacă ai diabet și ai început să le ceri celor din jur să repete ce au spus, să ridici volumul televizorului sau să eviți conversațiile în locuri zgomotoase, s-ar putea să nu fie doar o problemă de atenție. Uneori, explicația poate fi chiar mai aproape de ureche decât ne-am imagina. Legătura dintre diabet și pierderea auzului nu este o descoperire complet nouă. Cercetările din ultimii ani au sugerat că persoanele cu diabet au un risc mai mare de afectare auditivă decât cele fără această boală. O analiză realizată anul acesta aduce însă date suplimentare și atrage atenția asupra dimensiunii problemei. Concluzia cercetătorilor este că pierderea auzului ar putea reprezenta o complicație insuficient recunoscută a diabetului, care ar merita mai multă atenție în monitorizarea acestor pacienți.
Una din patru persoane cu diabet are pierdere moderată sau severă a auzului
Cercetătorii au realizat o revizuire sistematică și o meta-analiză, reunind rezultatele a 29 de studii observaționale publicate între 2000 și 2025. În total, acestea au inclus peste 17.000 de participanți, majoritatea adulți cu diabet de tip 2 sau prediabet. Dintre cele 29 de studii, 23, care au inclus 5.221 de persoane cu diabet, au furnizat date suficiente pentru calcularea prevalenței pierderii de auz. Rezultatul: aproximativ 24% dintre participanți prezentau pierdere moderată până la severă a auzului. Cu alte cuvinte, aproape unul din patru. Este important de precizat că cercetarea nu a inclus orice modificare minoră a auzului. Autorii au urmărit în special pierderea auditivă de cel puțin 40 de decibeli, un nivel care poate afecta serios înțelegerea conversațiilor obișnuite.
O altă comparație a inclus 11 studii în care au fost analizate persoane cu și fără diabet. Rezultatele au arătat că adulții cu diabet aveau de aproximativ 2,4 ori mai multe riscuri de a prezenta pierdere moderată sau severă a auzului. Un detaliu interesant a apărut atunci când cercetătorii au analizat vârsta participanților. La persoanele sub 60 de ani, asocierea dintre diabet și pierderea auzului a fost și mai puternică: riscurile de a avea o afectare auditivă moderată sau severă au fost de aproximativ trei ori mai mari decât la persoanele de aceeași categorie de vârstă fără diabet. La participanții de peste 60 de ani, diferența nu a mai fost semnificativă statistic. Acest lucru nu înseamnă că diabetul nu afectează auzul la vârste înaintate, ci că asocierea a fost mai greu de diferențiat de efectul altor factori, în special îmbătrânirea naturală. De asemenea, analiza a identificat o asociere între diabet și pierderea auzului inclusiv la persoanele care aveau boala de mai puțin de zece ani. Autorii au atras atenția că problemele auditive ar putea apărea mai devreme decât se credea și că nu ar trebui considerate automat o consecință inevitabilă a înaintării în vârstă. Există totuși o limitare importantă: studiile incluse au prezentat diferențe considerabile privind populațiile analizate și metodele de evaluare. Prin urmare, procentul de 24% reprezintă o estimare combinată, nu o cifră care poate fi aplicată identic tuturor persoanelor cu diabet.
Cum poate glicemia crescută să afecteze auzul
Urechea internă conține cohleea, o structură în formă de spirală, asemănătoare unei cochilii de melc. Aici se găsesc celule senzoriale specializate, numite celule ciliate, care transformă vibrațiile sonore în semnale nervoase. Acestea sunt transmise apoi prin nervul auditiv către creier, unde sunt interpretate ca sunete. Este un mecanism extraordinar de precis. Și, din păcate, destul de vulnerabil la tulburările circulatorii și metabolice. Diabetul poate afecta auzul prin mai multe mecanisme:
Deteriorarea vaselor mici de sânge: hiperglicemia menținută pe perioade lungi poate afecta pereții vaselor de sânge, inclusiv pe cei ai capilarelor care asigură circulația în urechea internă. Atunci când vasele mici sunt afectate, țesuturile primesc mai greu oxigenul și substanțele nutritive de care au nevoie. Cohleea este deosebit de sensibilă la modificările circulației sanguine. O alimentare insuficientă cu sânge poate afecta funcționarea celulelor senzoriale responsabile de perceperea sunetelor.
Afectarea nervilor auditivi: diabetul poate provoca neuropatie, adică deteriorarea nervilor. Deși este cunoscută mai ales prin manifestări precum furnicăturile, amorțeala sau durerile de la nivelul picioarelor, neuropatia poate afecta și căile nervoase implicate în transmiterea informațiilor auditive. Practic, chiar dacă sunetul ajunge la ureche, transmiterea și prelucrarea semnalului nervos pot fi perturbate.
Stresul oxidativ și inflamația: nivelurile crescute ale glucozei pot favoriza producerea excesivă de radicali liberi, molecule care pot deteriora structurile celulare. Acest fenomen, numit stres oxidativ, poate contribui la afectarea celulelor delicate din urechea internă. În plus, diabetul este asociat cu modificări inflamatorii și metabolice care pot agrava deteriorarea vasculară și nervoasă. Cercetătorii consideră că aceste mecanisme ar putea acționa împreună, afectând treptat capacitatea urechii de a percepe și transmite sunetele.
Ce analize trebuie făcute pentru verificarea auzului
Vestea bună este că pierderea auzului poate fi identificată prin teste simple, nedureroase și neinvazive. Investigația principală este audiograma tonală, efectuată de un audiolog sau într-un serviciu de audiologie. În funcție de rezultate și de simptome, medicul poate recomanda și alte investigații: audiometrie vocală, timpanometrie, otoemisiunie acustica si evaluare vestibulară. Persoanele cu diabet ar trebui să discute cu medicul despre evaluarea periodică a auzului, chiar dacă nu au observat încă probleme.
Poate fi prevenită pierderea auzului la persoanele cu diabet?
Nu toate formele de pierdere a auzului pot fi prevenite, iar deteriorarea deja instalată nu este întotdeauna reversibilă. Există însă măsuri care pot reduce riscul de afectare suplimentară și pot contribui la menținerea sănătății auditive: menținerea glicemiei în limitele recomandate, monitorizarea tensiunii arteriale și a colesterolului și protejarea urechilor de zgomotele puternice.
Atenție la medicamentele care pot afecta auzul (anumite antibiotice, precum aminoglicozidele, unele medicamente utilizate în chimioterapie și anumite doze de diuretice) si la controalele ORL și audiologice, care nu trebuie neglijate.


Comentează