Accidentul vascular cerebral (AVC) este asociat, de obicei, cu vârsta înaintată. Însă datele unei cercetări americane arată o tendință îngrijorătoare: în aproape trei decenii, rata AVC-urilor la adulții cu vârste între 20 și 54 de ani a crescut cu aproximativ 83%, în timp ce la persoanele mai în vârstă a scăzut cu aproximativ 27%.
Dacă ai impresia că accidentul vascular cerebral este o problemă de care trebuie să te preocupi abia după pensionare, cercetările recente sugerează că ar fi bine să-ți reconsideri strategia. AVC-ul poate apărea și la 30, 40 sau 50 de ani, inclusiv la persoane care încă se simt în plină formă și au impresia că organismul lor este pregătit pentru orice.
Un studiu publicat în revista Neurology a analizat evoluția accidentelor vasculare cerebrale într-o regiune din Statele Unite, pe parcursul a aproape trei decenii. Rezultatele arată că AVC-ul devine mai frecvent în rândul adulților tineri, în timp ce incidența sa a scăzut la persoanele mai în vârstă. Descoperirea nu înseamnă că adulții tineri au un risc absolut mai mare decât persoanele în vârstă. AVC-ul continuă să fie mult mai frecvent la vârste înaintate. Ceea ce îi îngrijorează pe cercetători este schimbarea direcției: în timp ce la vârstnici se observă o evoluție favorabilă, la cei mai tineri tendința merge în sens opus.
Ce tip de AVC a devenit mai frecvent la tineri?
Nu toate accidentele vasculare cerebrale au același mecanism. În linii mari, există două categorii principale:
AVC-ul ischemic apare atunci când un vas de sânge care alimentează creierul este blocat, de obicei de un cheag. O parte a creierului nu mai primește suficient sânge și oxigen, iar celulele nervoase pot începe să fie afectate rapid.
AVC-ul hemoragic apare atunci când un vas de sânge se rupe și sângele se acumulează în țesutul cerebral sau în spațiile din jurul creierului.
În studiu, creșterea cazurilor la adulții tineri a fost determinată în principal de AVC-ul ischemic. Rata acestui tip de accident vascular cerebral a crescut de la aproximativ 23,8 la 47,3 cazuri la 100.000 de persoane-an, aproape dublându-se în perioada analizată. Cercetătorii nu au identificat o creștere similară a incidenței hemoragiei intracerebrale sau a hemoragiei subarahnoidiene în rândul tinerilor. Această diferență contează deoarece mecanismele și factorii de risc pot varia. Hipertensiunea arterială, diabetul, fibrilația atrială și alte afecțiuni cardiovasculare pot contribui la riscul de AVC ischemic, iar hipertensiunea necontrolată este și un factor important pentru anumite forme de AVC hemoragic. Prin urmare, prevenția nu ar trebui să se limiteze la o singură analiză sau la o singură valoare. Este nevoie de evaluarea riscului cardiovascular în ansamblu.
Hipertensiunea și diabetul apar tot mai des în rândul tinerilor cu AVC
Una dintre cele mai importante observații ale cercetării este că, în timp, printre adulții tineri care au suferit un AVC au devenit mai frecvente mai multe probleme de sănătate. Cercetătorii au identificat creșteri ale frecvenței hipertensiunii arteriale, diabetului, fibrilației atriale și consumului de substanțe. Aceste constatări nu demonstrează că fiecare dintre acești factori a provocat creșterea generală a AVC-urilor. Studiul nu a inclus date comparative suficiente despre persoanele care nu au suferit un AVC pentru a stabili în ce măsură schimbările observate ale factorilor de risc explică tendința. Totuși, rezultatele sunt un motiv serios să acordăm mai multă atenție prevenției cardiovasculare încă din tinerețe.
De ce scade incidența AVC-ului la adulții mai în vârstă
În paralel cu creșterea cazurilor la tineri, cercetarea a identificat o scădere a ratei AVC-urilor la persoanele mai în vârstă. Studiul nu a fost conceput pentru a demonstra exact ce a produs această scădere. Printre explicațiile posibile se numără depistarea mai bună a hipertensiunii și a colesterolului crescut, tratamentele preventive, controlul mai eficient al unor boli cardiovasculare și schimbările stilului de viață. Acestea sunt explicații plauzibile, nu concluzii demonstrate direct de această cercetare.
Totuși, evoluția favorabilă la vârstnici sugerează că riscul de AVC nu este complet inevitabil și că prevenția poate conta. Reducerea tensiunii arteriale, tratamentul fibrilației atriale atunci când este indicat, renunțarea la fumat și controlul diabetului pot contribui la reducerea riscului cardiovascular. Întrebarea dificilă este de ce aceste progrese nu se reflectă în aceeași măsură și la adulții tineri. O posibilitate este că unii tineri nu își cunosc factorii de risc sau nu beneficiază de evaluare și tratament suficient de devreme. Dar pentru a înțelege pe deplin tendința observată sunt necesare cercetări suplimentare.
Un alt detaliu important: mai mulți tineri supraviețuiesc AVC-ului
Studiul a analizat și mortalitatea în primele 30 de zile după accidentul vascular cerebral. În rândul adulților tineri, rata mortalității la 30 de zile a scăzut de la 11,7% în perioada inițială la 9,4% în 2020, după ajustarea statistică pentru vârstă, rasă și sex. Reducerea a fost modestă, dar semnificativă statistic.
Supraviețuirea mai bună este o veste încurajatoare. În același timp, atunci când AVC-ul apare mai frecvent la persoane tinere și mai multe dintre acestea supraviețuiesc, crește importanța îngrijirii pe termen lung. Unele persoane se recuperează foarte bine. Altele pot rămâne cu dificultăți de mișcare, probleme de vorbire, tulburări de memorie, oboseală persistentă sau dificultăți de întoarcere la muncă și la activitățile obișnuite. Recuperarea poate presupune kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie, sprijin psihologic și monitorizarea factorilor de risc. Nevoile diferă de la un pacient la altul. Un AVC la 40 de ani nu înseamnă doar un eveniment medical acut. Poate influența viața profesională, relațiile, autonomia și sănătatea mintală pentru mulți ani. De aceea, prevenția și accesul rapid la tratament sunt esențiale.
Ce putem face pentru a reduce riscul de AVC, chiar dacă suntem tineri?
Nu putem controla toți factorii care influențează riscul de AVC. Vârsta, genetica și anumite boli nu pot fi schimbate prin voință. Dar există factori modificabili asupra cărora putem interveni.
Măsoară tensiunea arterială. Nu aștepta să apară dureri de cap sau amețeli. Hipertensiunea poate evolua fără simptome, iar măsurarea periodică ajută la depistarea ei.
Verifică glicemia și colesterolul atunci când este recomandat. Medicul poate stabili ce analize sunt necesare în funcție de vârstă, istoricul familial și ceilalți factori de risc.
Nu fuma. Fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul cardiovascular. Renunțarea la fumat aduce beneficii indiferent de vârsta la care se întâmplă.
Fă mișcare în mod regulat. Activitatea fizică contribuie la controlul tensiunii, glicemiei și greutății corporale. Pentru mulți adulți, un obiectiv general util este de cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, adaptată stării de sănătate.
Adoptă o alimentație echilibrată. Legumele, fructele întregi, cerealele integrale, leguminoasele, nucile și peștele pot face parte dintr-un model alimentar favorabil sănătății cardiovasculare. Este util să reducem excesul de sare, băuturile îndulcite și produsele ultraprocesate bogate în sare și grăsimi saturate.
Limitează alcoolul și evită drogurile stimulante. Aceste substanțe pot influența tensiunea, ritmul cardiac și sănătatea vaselor de sânge.
Discută cu medicul despre simptome și istoricul familial. Palpitațiile, episoadele neurologice tranzitorii sau antecedentele familiale relevante pot necesita evaluare. Nu întrerupe și nu modifica tratamentul prescris fără recomandare medicală.
Aceste măsuri nu garantează că un AVC nu se va produce niciodată. Ele pot însă reduce riscul și pot contribui la prevenirea altor boli cardiovasculare.
Comentează