Vitamina D este recunoscută în principal pentru rolul său în menținerea sănătății osoase și în reglarea metabolismului calciului. Totuși, în ultimii ani, cercetările au evidențiat faptul că această vitamină are implicații mult mai ample, inclusiv în dezvoltarea sistemului nervos și a funcțiilor cognitive. Un număr tot mai mare de studii sugerează că nivelurile adecvate de vitamina D în timpul sarcinii ar putea influența pozitiv dezvoltarea creierului fetal și performanțele cognitive ale copilului pe termen lung.
Vitamina D acționează asupra numeroaselor țesuturi din organism prin intermediul receptorilor specifici. Acești receptori sunt prezenți inclusiv în creier încă din primele etape ale dezvoltării fetale. Cercetările arată că vitamina D participă la procese esențiale precum formarea neuronilor, diferențierea celulară, migrarea celulelor nervoase și reglarea unor gene implicate în dezvoltarea sistemului nervos. Mai mult, vitamina D contribuie la reducerea inflamației și a stresului oxidativ, doi factori care pot afecta dezvoltarea și funcționarea optimă a creierului. Aceste mecanisme biologice oferă o explicație plauzibilă pentru legătura observată între statusul vitaminei D în sarcină și performanțele cognitive ale copiilor.
Un studiu publicat anul acesta în revista JAMA Network Open a analizat date provenite dintr-un studiu clinic desfășurat în Danemarca, care a inclus aproximativ 700 de perechi mamă–copil. Participantele au primit în timpul sarcinii fie o doză standard de vitamina D3 (400 UI/zi), fie o doză mai mare (2.800 UI/zi), începând cu săptămâna 24 de sarcină și până la o săptămână după naștere. La vârsta de 10 ani, copiii au fost evaluați printr-o serie complexă de teste cognitive. Rezultatele au arătat că cei ai căror mame au primit doza mai mare de vitamina D3 au obținut performanțe mai bune la testele care evaluau memoria vizuală, memoria verbală și flexibilitatea cognitivă. Aceste funcții sunt importante pentru învățare, adaptarea la situații noi și procesarea informațiilor.
Dovezi din studii observaționale
Rezultatele studiului danez se adaugă unui corp de dovezi aflat în continuă dezvoltare. O amplă cercetare realizată în cadrul programului american ECHO (Environmental Influences on Child Health Outcomes), care a inclus peste 900 de perechi mamă–copil, a arătat că nivelurile mai ridicate de vitamina D în timpul sarcinii au fost asociate cu scoruri cognitive mai bune la copiii cu vârste între 7 și 12 ani. Relația a fost observată în special pentru abilități precum rezolvarea problemelor, atenția și procesarea informațiilor.
Un alt studiu publicat anterior în The Journal of Nutrition a urmărit peste 1.000 de copii și a constatat că nivelurile mai ridicate ale vitaminei D la mamă în trimestrul al doilea de sarcină au fost asociate cu scoruri mai mari ale coeficientului de inteligență (IQ) la vârsta de 4 – 6 ani. Cercetătorii au observat îmbunătățiri atât în componenta verbală, cât și în cea nonverbală a evaluărilor cognitive.
Ce spun analizele de ansamblu?
Deși multe studii indică o asociere favorabilă între vitamina D și dezvoltarea cognitivă a copilului, experții subliniază că dovezile nu sunt încă definitive. O analiză sistematică publicată în 2025, care a inclus 20 de studii și peste 18.000 de perechi mamă–copil, a identificat o tendință generală către rezultate cognitive și lingvistice mai bune la copiii mamelor cu niveluri mai ridicate de vitamina D. Totuși, autorii au remarcat existența unor rezultate neuniforme între studii și au concluzionat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cu certitudine relația cauzală și dozele optime de suplimentare. Specialiștii atrag atenția că dezvoltarea cognitivă este influențată de numeroși factori, inclusiv genetici, nutriționali, socio-economici și de mediu. Prin urmare, vitamina D reprezintă probabil doar una dintre piesele unui puzzle complex.
Cum poate fi asigurat un aport adecvat de vitamina D în sarcină?
Vitamina D poate fi obținută prin expunerea moderată la soare, prin alimentație și, atunci când este necesar, prin suplimente recomandate de medic. Printre sursele alimentare importante se numără: peștele gras (somon, macrou, sardine, ton), gălbenușul de ou, unele tipuri de ciuperci expuse la lumină ultravioletă, produsele lactate fortificate, băuturile vegetale și cerealele îmbogățite cu vitamina D.
Societățile medicale recomandă monitorizarea statusului vitaminei D în special la femeile cu risc crescut de deficit. Totuși, administrarea unor doze mari de suplimente trebuie realizată exclusiv la recomandarea medicului, deoarece necesarul poate varia de la o persoană la alta.
Comentează