O echipă de cercetători de la Universitatea din Minnesota a descoperit o metodă inovatoare care ar putea schimba modul în care sunt tratate bolile gingivale. În loc să elimine bacteriile din cavitatea orală cu antibiotice sau dezinfectanți, oamenii de știință încearcă să blocheze modul în care acestea comunică între ele.
Descoperirea este considerată importantă deoarece multe bacterii din gură sunt benefice și ajută la menținerea sănătății orale. Problema apare atunci când echilibrul dintre bacteriile „bune” și cele asociate bolilor este perturbat.
Bacteriile din gură „vorbesc” între ele
În cavitatea orală trăiesc aproximativ 700 de specii de bacterii. Aceste microorganisme nu există izolat, ci comunică permanent prin semnale chimice, într-un proces numit „quorum sensing”. Practic, bacteriile transmit mesaje chimice care le permit să își coordoneze comportamentul, să formeze placă dentară și să se adapteze la mediul din gură.
Cercetătorii au analizat un tip special de molecule folosite în această comunicare, numite N-acil homoserin lactone (AHL). Ei au vrut să afle dacă întreruperea acestor semnale ar putea reduce bacteriile asociate bolilor gingivale fără a afecta bacteriile benefice.
O abordare diferită față de antibiotice
Spre deosebire de tratamentele clasice, care încearcă să distrugă toate bacteriile, noua strategie urmărește să păstreze echilibrul microbiomului oral. „Nu toate bacteriile sunt periculoase. Multe sunt esențiale pentru sănătatea organismului”, explică cercetătorii.
În cadrul studiului, echipa a folosit enzime speciale, numite lactonaze, pentru a bloca semnalele chimice dintre bacterii. Rezultatul a fost surprinzător: bacteriile asociate unei bune sănătăți orale au început să se dezvolte mai bine, în timp ce microbii legați de bolile gingivale au fost reduși.
Cum apare placa dentară
Oamenii de știință compară dezvoltarea plăcii dentare cu formarea unui ecosistem natural. La început apar bacterii considerate „pioniere”, precum Streptococcus și Actinomyces, care sunt în general inofensive și chiar benefice pentru sănătatea orală. Pe măsură ce placa dentară evoluează, apar bacterii tot mai agresive. Printre acestea se numără și Porphyromonas gingivalis, una dintre speciile puternic asociate cu boala parodontală și inflamațiile gingivale severe. Cercetătorii cred că, prin întreruperea semnalelor chimice dintre bacterii, comunitatea microbiană ar putea fi „menținută” într-o stare sănătoasă, înainte ca bacteriile periculoase să ajungă dominante.
Oxigenul influențează comportamentul bacteriilor
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale studiului a fost legat de rolul oxigenului în comunicarea bacteriană.
Deasupra liniei gingivale, unde există mai mult oxigen, blocarea semnalelor chimice a favorizat dezvoltarea bacteriilor benefice. În schimb, sub linia gingivală, unde mediul este sărac în oxigen, adăugarea acestor semnale chimice a stimulat dezvoltarea bacteriilor asociate bolilor. Această descoperire arată că bacteriile se comportă diferit în funcție de zona gurii în care se află, ceea ce ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente mult mai precise și personalizate.
Ce ar putea însemna asta pentru viitor
Cercetătorii spun că această strategie ar putea reprezenta începutul unei noi generații de tratamente pentru bolile gingivale. În locul terapiilor agresive care distrug întregul microbiom oral, viitoarele tratamente ar putea „ghida” bacteriile către un echilibru sănătos. Mai mult, oamenii de știință cred că această abordare ar putea avea aplicații și în alte domenii medicale. Dezechilibrele microbiomului au fost asociate nu doar cu bolile gingivale, ci și cu afecțiuni digestive, inflamații cronice și chiar anumite forme de cancer. „Înțelegerea modului în care bacteriile comunică ne-ar putea oferi noi instrumente pentru prevenirea bolilor, fără a distruge bacteriile benefice”, au concluzionat autorii studiului.
Descoperirea deschide noi perspective pentru medicina viitorului, în care sănătatea nu va mai însemna eliminarea tuturor microbilor, ci menținerea unui echilibru corect între bacteriile bune și cele dăunătoare.
Comentează