Colesterolul nu mai este văzut doar ca o problemă a persoanelor în vârstă. Noile ghiduri publicate de organizații medicale importante, precum American Heart Association și American College of Cardiology, aduc schimbări semnificative în modul în care este gestionat colesterolul și riscul de boli cardiovasculare. Acestea indică foarte clar fapt că prevenția trebuie să înceapă devreme și să continue toată viața.
Dislipidemia reprezintă un dezechilibru al grăsimilor din sânge — LDL colesterol (”colesterolul rău”) și HDL colesterol („colesterolul bun”) sau trigliceride crescute. Acestea se pot depune pe pereții arterelor, formând plăci care pot duce la infarct sau accident vascular cerebral. Problema este că, de cele mai multe ori, nu există simptome evidente până când apare o complicație gravă. Cu cât colesterolul „rău” (LDL) este crescut mai mult timp, cu atât riscul de infarct sau AVC este mai mare. De aceea, medicii recomandă acum acțiune mai devreme și mai agresiv.
Ce trebuie să știe fiecare
Nu mai aștepta simptomele. Colesterolul mare nu doare și nu se simte. De multe ori, primul semn este un infarct. De aceea, testarea regulată este esențială.
Stilul de viață este baza. Înainte de medicamente contează ce mănânci, cât te miști, dacă dormi suficient și dacă fumezi. Aceste lucruri pot reduce semnificativ riscul.
Nu există „un număr perfect” pentru toți. Nu doar colesterolul contează, ci și vârsta, istoricul familial, alte boli de care suferi. De aceea, medicii folosesc acum calculatoare de risc mai complexe.Analizele devin mai precise. Pe lângă colesterolul clasic, pot fi recomandate teste suplimentare care arată riscul real, chiar dacă analizele standard par normale. Noile ghiduri recomandă utilizarea unor teste suplimentare precum:
- CAC (calciu coronarian) – detectează placa din artere;
- Lp(a) – un tip genetic de cholesterol;
- ApoB – măsoară particulele „rele” din sânge:
Aceste teste oferă o imagine mai completă a riscului cardiovascular.
Uneori, tratamentul trebuie început mai devreme. Dacă riscul este crescut, medicamentele (de exemplu statinele) pot fi recomandate chiar de la 30–40 de ani.
Riscul cardiovascular nu este influențat doar de colesterol
Noile ghiduri sunt susținute de tot mai multe studii recente. Acestea arată că expunerea îndelungată la LDL crescut crește riscul cardiovascular cumulativ. Practic, nu contează doar cât de mare este colesterolul, ci și cât timp a fost crescut.
Studiile clinice confirmă că reducerea LDL la valori foarte mici stabilizează plăcile de aterom și chiar poate reduce parțial depunerile. Se estimează că peste 80% din bolile cardiovasculare sunt prevenibile, dacă factorii de risc sunt controlați.
Oamenii de știință au ajuns la concluzia că nu doar nivelul colesterolului contează ci și inflamația, rezistența la insulină și stresul oxidativ. Ele pot influența riscul chiar și când colesterolul nu este foarte mare.
Comentează