În ultimele două decenii, o tehnologie numită optogenetică a schimbat modul în care oamenii de știință studiază creierul. Această metodă le permite cercetătorilor să controleze celulele nervoase folosind lumină. Ce părea cândva doar un experiment de laborator ar putea deveni, în viitorul apropiat, o nouă formă de tratament pentru boli neurologice.
Optogenetica presupune modificarea unor celule nervoase astfel încât acestea să devină sensibile la lumină. Acest lucru se face prin introducerea unor gene care produc proteine speciale, numite opsine. Când aceste proteine sunt activate de lumină, neuronii pot fi „porniți” sau „opriți”, în funcție de necesități.
Spre deosebire de metodele actuale de stimulare a creierului, care folosesc curent electric și afectează zone mai largi, optogenetica poate acționa foarte precis, doar asupra celulelor responsabile de boală. Acest lucru ar putea însemna tratamente mai eficiente, cu mai puține efecte secundare.
Ce rezultate s-au obținut până acum?
Până în prezent, optogenetica a fost testată la oameni doar pentru tratarea anumitor forme de pierdere a vederii. Într-un studiu început în 2021, un pacient care își pierduse vederea din cauza unei boli genetice a reușit să distingă obiecte simple, după ce celulele din ochiul său au fost făcute sensibile la lumină. Deși nu și-a recăpătat vederea complet, rezultatul a arătat că metoda este posibilă și sigură până acum.
Cercetătorii explorează folosirea optogeneticii în epilepsie (oprirea rapidă a crizelor prin calmarea anumitor celule din creier), durere cronică (reducerea semnalelor de durere transmise de nervi), boala Parkinson (control mai precis al mișcărilor) și scleroză laterală amiotrofică (menținerea funcțiilor precum înghițirea). În experimente pe animale, inclusiv șoareci și porci, impulsurile de lumină au reușit să oprească crizele epileptice în câteva secunde sau să activeze mușchi afectați de boală.
În viitor, tratamentele ar putea presupune injectarea unor gene speciale în nervi sau în anumite zone ale creierului, utilizarea unor fibre subțiri sau dispozitive mici care emit lumină și activarea celulelor doar atunci când este necesar. Unele proceduri ar putea fi minim invazive și realizate în regim ambulatoriu.
Este sigură optogenetica?
Siguranța este principala preocupare a cercetătorilor. Genele sunt introduse cu ajutorul unor virusuri modificate, folosite deja în terapii genetice, dar care pot avea riscuri. De asemenea, opsinele provin din microorganisme, iar efectele lor pe termen lung trebuie atent studiate.
Până acum, studiile nu au arătat probleme majore de siguranță, însă sunt necesare teste suplimentare și studii clinice mai ample înainte ca aceste tratamente să fie aprobate pentru utilizare largă.
Unele companii speră să înceapă studii clinice pe oameni în următorii 2–3 ani, în special pentru tratarea durerii cronice și a epilepsiei. Totuși, specialiștii subliniază că procesul trebuie făcut cu prudență și responsabilitate.
Comentează