Kefirul este adesea promovat ca un aliment benefic pentru sănătatea digestivă, însă cercetările științifice arată că efectele sale asupra organismului sunt mai complexe și nu pe deplin lămurite. O analiză recentă a studiilor realizate pe oameni sugerează că kefirul poate influența microbiomul intestinal și oral, însă rezultatele sunt variabile, iar impactul clinic real rămâne încă subiect de cercetare.
Kefirul este o băutură lactată probiotică tradițională, cu origini în Munții Caucaz, consumată de peste 3.000 de ani. Se obține prin fermentarea laptelui cu ajutorul ”boabelor” de kefir (structuri naturale formate dintr-o combinație de bacterii benefice și drojdii, unite într-o matrice polizaharidică).
De ce diferă efectele kefirului
Kefirul nu este un produs standardizat. Compoziția sa variază în funcție de tipul de „boabe” folosite, durata fermentării, temperatura și substratul de bază. Aceste diferențe influențează tipurile de microorganisme prezente, cantitatea lor și substanțele bioactive produse. Din acest motiv, rezultatele studiilor despre kefir pot fi greu de comparat între ele. Un tip de kefir poate avea efecte diferite față de altul, inclusiv asupra microbiomului intestinal sau oral.
Rolul bacteriilor lactice și acetice din kefir
Kefirul conține mai multe tipuri de bacterii lactice, precum Lentilactobacillus kefiri, Leuconostoc mesenteroides și Lactococcus lactis. Acestea descompun lactoza și produc acid lactic, dar și alte substanțe cu rol antimicrobian, care pot inhiba bacterii dăunătoare din intestin. Unele dintre aceste bacterii pot supraviețui tranzitului digestiv și se pot atașa de mucoasa intestinală, o caracteristică esențială pentru probioticele eficiente. De exemplu, L. kefiri poate lega toxine și metale grele, iar L. mesenteroides produce acid linoleic, cunoscut pentru efectele sale antiinflamatorii și protectoare cardiovasculare.
Pe lângă bacteriile lactice, kefirul conține și bacterii acetice, care produc acid acetic și pot contribui la buna funcționare a intestinului, precum și drojdii. Acestea din urmă sunt responsabile pentru gustul ușor acrișor și efervescența specifică kefirului. O drojdie bine studiată, Saccharomyces cerevisiae var. boulardii, este asociată cu efecte benefice în afecțiuni digestive precum sindromul de colon iritabil sau boala Crohn.
Studiile realizate până în prezent arată rezultate diferite în funcție de starea de sănătate a participanților. La persoanele sănătoase, modificările microbiomului au fost minore. În schimb, la persoane cu sindrom metabolic, boli inflamatorii intestinale sau sindromul ovarelor polichistice, consumul de kefir a fost asociat cu creșteri ale unor bacterii benefice și cu îmbunătățiri ale unor markeri metabolici și inflamatori, precum insulina, tensiunea arterială sau anumite citokine inflamatorii. Chiar și schimbările mici în compoziția microbiomului intestinal au fost corelate, în unele cazuri, cu efecte pozitive asupra sănătății generale.
Are kefirul impact și asupra microbiomului oral?
În ceea ce privește sănătatea orală, există mai puține date disponibile. Unele studii au arătat că kefirul poate reduce nivelul bacteriei Streptococcus mutans, una dintre principalele cauze ale cariilor dentare, atât la copii, cât și la adulți. Totuși, aceste cercetări au avut limitări importante, deoarece s-au bazat pe metode clasice de cultivare a bacteriilor, care nu surprind întreaga diversitate a microbiomului oral. Lipsa analizelor moderne bazate pe secvențiere ADN face ca efectele reale ale kefirului asupra florei orale să fie încă insuficient cunoscute.
Comentează