Timp de zeci de ani, cancerul pulmonar a fost considerat aproape exclusiv o boală a fumătorilor. Astăzi însă, această percepție începe să se schimbe. Tot mai multe persoane tinere, active, fără antecedente de fumat și aparent fără factori de risc evidenți sunt diagnosticate cu această afecțiune, iar comunitatea științifică încearcă să înțeleagă de ce.
Date recente arată că 10–25% dintre toate cazurile de cancer pulmonar apar la persoane care nu au fumat niciodată, iar proporția este în creștere în multe regiuni ale lumii. Dacă ar fi considerat o boală separată, cancerul pulmonar la nefumători s-ar număra printre principalele cauze de deces prin cancer la nivel global. Potrivit specialiștilor, nu există o singură explicație. Cel mai probabil, este rezultatul unei combinații complexe între predispoziția genetică, poluarea aerului, expunerile din mediu și modificările moleculare care apar spontan în celulele pulmonare.
Oncologii consideră în prezent că cancerul pulmonar la persoanele care nu au fumat reprezintă o entitate biologică distinctă. Comparativ cu tumorile asociate consumului de tutun, aceste cancere apar mai frecvent la femei, sunt diagnosticate la vârste mai tinere, sunt în majoritatea cazurilor adenocarcinoame și prezintă un profil genetic diferit, cu mutații care pot fi tratate prin terapii țintite. Aceste diferențe explică de ce pacienții nefumători răspund adesea mai bine la tratamentele personalizate decât la chimioterapia clasică.
Poluarea aerului, unul dintre cei mai importanți factori identificați
În ultimii ani, dovezile privind rolul poluării atmosferice au devenit din ce în ce mai solide. Un studiu publicat în Nature a demonstrat că particulele fine în suspensie (PM2.5), provenite în principal din traficul rutier, industrie și arderea combustibililor fosili, nu produc neapărat mutațiile inițiale, ci pot stimula dezvoltarea celulelor care conțin deja modificări genetice latente, favorizând transformarea lor în celule canceroase. Cercetătorii au observat că expunerea cronică la PM2.5 determină un proces inflamator persistent în plămân, cu activarea unor celule imune și eliberarea interleukinei-1β, un mediator inflamator care accelerează dezvoltarea tumorilor.
Un alt studiu amplu coordonat de National Cancer Institute și National Institutes of Health, care a analizat genomul a 871 de tumori pulmonare provenite de la persoane care nu fumaseră niciodată, a arătat că expunerea la poluarea atmosferică este asociată cu un număr mai mare de mutații implicate în dezvoltarea cancerului. Interesant este faptul că impactul poluării asupra genomului tumoral a fost chiar mai evident decât cel al expunerii la fumatul pasiv.
Mutațiile genetice apar uneori înainte de apariția cancerului
Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri ale ultimilor ani este că multe persoane sănătoase au deja în plămâni celule care conțin mutații asociate cancerului, fără să dezvolte boala. Aceste modificări genetice pot apărea natural odată cu îmbătrânirea sau în timpul diviziunii normale a celulelor. În mod obișnuit, sistemele organismului reușesc să controleze aceste celule. Problema apare atunci când intervin factori precum inflamația cronică, poluarea sau alte expuneri din mediu, care favorizează multiplicarea acestor celule și transformarea lor în tumori.
Rolul predispoziției genetice
Genetica reprezintă o altă piesă importantă a puzzle-ului. Studiile arată că persoanele cu antecedente familiale de cancer pulmonar prezintă un risc mai mare, chiar dacă nu au fumat niciodată. În plus, anumite mutații, în special cele ale genei EGFR, sunt întâlnite mult mai frecvent la femei, persoane asiatice, nefumători și pacienți diagnosticați la vârste mai tinere. Aceste mutații nu sunt, de regulă, moștenite, ci apar spontan în celulele pulmonare și contribuie la dezvoltarea tumorii.
Fumatul pasiv rămâne un factor de risc
Deși efectul său pare mai redus decât cel al fumatului activ, expunerea îndelungată la fumul de țigară inhalat involuntar continuă să fie asociată cu un risc crescut de cancer pulmonar. Persoanele care locuiesc sau lucrează ani de zile în medii în care sunt expuse fumului de tutun pot acumula leziuni pulmonare semnificative, chiar dacă nu au aprins niciodată o țigară.
Radonul – gazul invizibil din locuințe
Un alt factor bine documentat este radonul, un gaz radioactiv natural rezultat din degradarea uraniului din sol și roci. Radonul poate pătrunde în locuințe prin fisurile fundației și se poate acumula în spațiile insuficient ventilate. Organizațiile internaționale îl consideră a doua cauză de cancer pulmonar după fumat și principala cauză la nefumători în anumite regiuni geografice. Expunerea este complet nedetectabilă fără teste speciale, deoarece gazul este incolor, inodor și insipid.
Expunerile profesionale și substanțele cancerigene
Numeroase substanțe utilizate în industrie pot crește riscul de cancer pulmonar, inclusiv la persoanele care nu au fumat. Printre acestea se numără azbestul, siliciul cristalin, gazele de eșapament diesel, arsenicul, cromul, nichelul și beriliul. Expunerea profesională repetată poate produce inflamație cronică și modificări genetice care favorizează apariția tumorilor.
Inflamația cronică poate favoriza transformarea malignă
Cercetările recente arată că inflamația persistentă joacă un rol central în dezvoltarea cancerului pulmonar la nefumători. Procese inflamatorii repetate, infecțiile pulmonare severe sau unele boli cronice respiratorii pot crea un mediu favorabil multiplicării celulelor cu mutații preexistente. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii de știință investighează inclusiv terapii antiinflamatoare ca posibilă strategie de prevenție la persoanele cu risc crescut.
De ce sunt afectați tot mai mulți adulți tineri?
Creșterea numărului de cazuri în rândul adulților tineri este încă insuficient explicată. Specialiștii cred că fenomenul este determinat de mai mulți factori: expunerea încă din copilărie la poluare, modificările mediului urban, susceptibilitatea genetică, metodele moderne de diagnostic, care identifică mai frecvent tumorile și testarea moleculară extinsă, care permite diagnosticarea unor forme anterior greu de recunoscut. Nu există însă dovezi că un singur factor explică această tendință.
Simptomele sunt adesea ignorate
La nefumători, suspiciunea de cancer pulmonar apare adesea târziu, deoarece nici pacienții, nici uneori medicii nu iau în calcul această posibilitate. Semnele care necesită evaluare medicală includ:
- tuse persistentă;
- dificultăți de respirație;
- dureri toracice;
- răgușeală;
- infecții pulmonare repetate;
- scădere inexplicabilă în greutate;
- oboseală accentuată;
- dureri osoase sau simptome neurologice, atunci când boala este deja avansată.
Din acest motiv, multe cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate.
Poate fi prevenit?
Nu toate cazurile pot fi prevenite, însă specialiștii recomandă reducerea expunerii la factorii de risc cunoscuți: evitarea fumatului activ și pasiv, reducerea expunerii la poluarea atmosferică atunci când este posibil, testarea locuințelor pentru radon în zonele cu risc, respectarea măsurilor de protecție la locul de muncă și adoptarea unui stil de viață sănătos.
În prezent, programele de screening prin tomografie computerizată cu doză redusă sunt recomandate în principal persoanelor cu antecedente importante de fumat. Nu există încă suficiente dovezi pentru extinderea screeningului la populația generală de nefumători, însă cercetările încearcă să identifice biomarkeri și modele genetice care să permită detectarea precoce și în această categorie
Comentează