Un test de sânge experimental, care combină mai mulți biomarkeri și inteligența artificială, a reușit să identifice 87% dintre cancerele pancreatice aflate în stadiile 1 și 2 într-un studiu internațional. Testul a detectat în peste 64% dintre cazuri modificări precanceroase de grad înalt la persoane cu chisturi pancreatice considerate cu risc crescut. Testul este, însă, încă experimental, și nu poate fi folosit în prezent ca metodă de screening pentru populația generală.
Cancerul pancreatic este unul dintre cancerele cu prognostic dificil, în mare parte pentru că poate evolua o perioadă îndelungată fără simptome clare. Atunci când apar manifestări precum icterul, scăderea inexplicabilă în greutate, durerile abdominale sau de spate ori modificările digestive, boala poate fi deja într-un stadiu avansat. Problema este importantă și din perspectiva tratamentului: cu cât cancerul pancreatic este descoperit mai devreme, cu atât există mai multe posibilități terapeutice, inclusiv intervenția chirurgicală în cazurile în care tumora este localizată și poate fi îndepărtată.
Datele prezentate de Medical News Today arată diferențe foarte mari de supraviețuire în funcție de extinderea bolii: supraviețuirea relativă la 5 ani este de aproximativ 44% când cancerul este localizat, dar scade la aproximativ 3% atunci când boala s-a răspândit la distanță. De aceea, cercetătorii caută de ani de zile o modalitate prin care cancerul pancreatic să poată fi „prins” înainte să devină avansat. Iar una dintre cele mai interesante direcții este biopsia lichidă, adică identificarea în sânge a unor semnale biologice produse de tumoră.
Testul experimental se numește PANXEON și este o formă de biopsie lichidă. Spre deosebire de un test care caută un singur marker, PANXEON combină trei tipuri de informații biologice: microARN-uri circulante, microARN-uri provenite din exozomi și CA 19-9, un marker deja cunoscut în cancerul pancreatic. Aceste informații sunt apoi introduse într-un model bazat pe inteligență artificială, care le combină și produce un scor ce estimează probabilitatea existenței cancerului pancreatic.
Ideea este simplă în principiu, dar sofisticată în practică. În loc să fie căutat markerul în sânge, algoritmul analizează simultan mai multe semnale și încearcă să recunoască un tipar biologic asociat cancerului pancreatic. Este unul dintre domeniile în care inteligența artificială poate fi utilă în medicină: nu neapărat pentru a „înlocui medicul”, ci pentru a identifica relații între numeroase date biologice pe care o analiză convențională le-ar putea interpreta mai greu.
Studiul internațional a inclus aproape 1.800 de persoane din Statele Unite, Europa și Asia. PANXEON a identificat corect 87% dintre cancerele pancreatice aflate în stadiile 1 și 2. Cu alte cuvinte, dintre persoanele care aveau un cancer pancreatic timpuriu, testul a identificat aproximativ 87 din 100. Este un rezultat promițător, mai ales pentru o boală în care una dintre marile probleme este tocmai identificarea într-un stadiu în care tratamentul poate avea șanse mai bune de succes. Dar există o a doua cifră care este cel puțin la fel de importantă: rata rezultatelor fals pozitive. Aceasta a fost de aproximativ 3% la persoanele considerate cu risc scăzut și 16% la persoanele cu risc crescut.
Testul a identificat și modificări precanceroase
Poate că una dintre cele mai interesante observații ale studiului nu este legată de cancerul deja instalat. PANXEON a reușit să detecteze displazia de grad înalt la peste 64% dintre persoanele care aveau chisturi pancreatice considerate cu risc crescut. Displazia de grad înalt reprezintă o modificare celulară importantă, considerată un stadiu precanceros în anumite leziuni pancreatice. Cu alte cuvinte, cercetătorii încearcă să mute momentul diagnosticului și mai devreme, de la momentul modificarilor pancreatice care ar putea evolua catre cancer. Dacă această performanță va fi confirmată în studii prospective mai mari, o astfel de abordare ar putea deveni extrem de importantă pentru persoanele care au deja un risc crescut.
Cine ar putea beneficia, în primul rând, de un asemenea test
Nu toată lumea. Cel puțin nu deocamdată. Cercetătorii consideră că utilizarea cea mai realistă, în etapa actuală, ar putea fi la persoanele care au deja un risc crescut de cancer pancreatic. Printre acestea se numără persoane cu anumite mutații genetice ereditare asociate cu cancerul pancreatic, cu istoric familial important de cancer pancreatic, cu anumite chisturi pancreatice sau cu pancreatită cronică. Aceste persoane pot beneficia deja, în anumite situații, de programe de supraveghere medicală și investigații imagistice.
Ce înseamnă, de fapt, „inteligență artificială” în acest test
Expresia poate suna spectaculos, dar mecanismul este mai puțin SF decât pare. Inteligența artificială nu „vede” cancerul într-o picătură de sânge. Ea primește mai multe date biologice – în cazul PANXEON, semnale provenite din microARN-uri, exozomi și CA 19-9 și utilizează un model matematic pentru a identifica combinații și tipare asociate prezenței cancerului. Este asemănător cu diferența dintre a căuta o singură piesă de puzzle și a analiza simultan zeci de piese pentru a vedea dacă formează o anumită imagine.
Avantajul potențial este că cancerul nu trebuie să lase o singură „semnătură” în sânge. Poate produce mai multe modificări subtile, iar combinarea lor ar putea crește șansele de detectare. Dar algoritmul trebuie să fie validat în populații diferite de cele în care a fost construit și testat inițial. Altfel, există riscul ca performanța să pară foarte bună în laborator, dar să scadă atunci când testul este folosit în lumea reală.
O revoluție în medicină începe uneori cu o simplă recoltare de sânge
Ideea unui test de sânge care să poată identifica un cancer pancreatic înainte ca acesta să provoace simptome este, fără îndoială, una dintre direcțiile fascinante ale medicinei moderne. PANXEON nu este încă un test care se poate face la orice laborator și nici nu înlocuiește CT-ul, RMN-ul, ecoendoscopia sau alte investigații recomandate de medic. Dar studiul arată că sângele poate conține mai multe informații despre starea pancreasului decât se reușește în prezent să se extragă prin analizele obișnuite. Iar inteligența artificială ar putea ajuta la descifrarea acestor semnale.
Poate cea mai importantă idee nu este că „AI a găsit cancerul”. Ci că cercetătorii încearcă să transforme o simplă probă de sânge într-un sistem de avertizare timpurie. Pentru cancerul pancreatic, unde timpul poate face o diferență uriașă, aceasta este o direcție de cercetare care merită urmărită îndeaproape.
Comentează