Boala Alzheimer a fost considerată mult timp o afecțiune progresivă și ireversibilă. Din acest motiv, majoritatea tratamentelor au avut ca scop doar încetinirea evoluției bolii, nu recuperarea funcțiilor pierdute. Un studiu recent, realizat pe șoareci, aduce însă o perspectivă nouă și încurajatoare.
Cercetătorii au testat un medicament experimental care a reușit să inverseze deteriorarea creierului și pierderea memoriei la șoareci cu forme avansate de boală Alzheimer. Deși cercetarea este încă într-un stadiu timpuriu și nu a fost testată pe oameni, rezultatele sugerează că, în anumite condiții, creierul ar putea avea capacitatea de a se reface.
Importanța energiei creierului în Alzheimer
Creierul are nevoie de energie pentru a funcționa corect. O substanță esențială pentru producerea acestei energii se numește NAD+. Aceasta ajută celulele nervoase să producă energie, să repare ADN-ul și să se protejeze de inflamație și stres oxidativ. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, nivelul de NAD+ scade în mod natural. Studiul a arătat că, în cazul persoanelor cu Alzheimer, această scădere este mult mai mare (aproximativ 30% mai mică decât normalul), dezechilibru energetic care poate contribui la apariția și agravarea bolii.
O echipă de cercetători din SUA a analizat dacă restabilirea echilibrului energetic al creierului, prin menținerea nivelului normal de NAD+, ar putea preveni sau chiar inversa boala Alzheimer. Pentru acest studiu au fost folosite două tipuri de șoareci modificați genetic, care dezvoltă boala Alzheimer din cauze diferite. Unii acumulau proteina amiloid, alții proteina Tau, ambele fiind implicate în distrugerea conexiunilor dintre neuroni și în pierderea memoriei. În loc să încerce eliminarea acestor proteine (o strategie care nu a avut succes în trecut), cercetătorii au ales o abordare diferită: susținerea energiei creierului.
Substanța în care medicina își pune mari speranțe este P7C3-A20
Substanța testată se numește P7C3-A20. Aceasta nu adaugă artificial NAD+ în organism, ci ajută creierul să își păstreze și recicleze propriul NAD+, prevenind pierderea acestuia. Medicamentul pătrunde ușor în creier, menține nivelul normal de NAD+ fără a-l crește excesiv și sprijină funcționarea celulelor nervoase. Aceeași substanță fusese testată anterior pe șoareci cu leziuni cerebrale traumatice, unde a ajutat la recuperarea completă a funcțiilor cognitive.
La șoarecii aflați în stadii incipiente de boală, tratamentul a împiedicat apariția simptomelor Alzheimer. La șoarecii cu boală avansată, cercetătorii au observant îmbunătățirea memoriei și a funcțiilor cognitive, refacerea barierei de protecție dintre sânge și creier, reducerea inflamației și a stresului oxidative, scăderea leziunilor ADN-ului, îmbunătățirea comunicării dintre neuroni și reducerea unui marker din sânge (Tau fosforilat 217) asociat cu severitatea bolii Alzheimer. Aceste rezultate arată nu doar încetinirea bolii, ci o inversare reală a unor daune cerebrale la animale.
Studiul cercetătorilor americani sugerează că boala Alzheimer ar putea să nu fie întotdeauna ireversibilă și că, prin sprijinirea mecanismelor naturale de energie ale creierului, ar putea fi posibilă recuperarea unor funcții pierdute. Un avantaj important al acestei metode este că nu implică suplimente de NAD+, care pot fi riscante în doze mari. Excesul de NAD+ ar putea stimula celulele canceroase, dacă acestea există deja. În schimb, această abordare ajută organismul să își gestioneze mai eficient propriile resurse, reducând riscurile.
Deși rezultatele sunt foarte promițătoare, este important de subliniat că studiul a fost realizat doar pe animale. Efectele observate la șoareci nu garantează automat aceleași rezultate la oameni. Următorii pași vor include identificarea exactă a mecanismelor din creier care permit recuperarea, testarea siguranței medicamentului precum și studii clinice riguroase pe oameni pentru a evalua eficiența reală.
Comentează