Ideea că 36 de minute de muzică special acordată ar putea „reseta” un creier anxios poate părea science-fiction, însă cercetările recente sugerează că anumite tipuri de stimulare auditivă chiar pot influența activitatea cerebrală și starea emoțională.
Muzica a fost folosită de secole pentru relaxare, reducerea stresului și îmbunătățirea stării emoționale. Astăzi însă, cercetătorii merg mai departe și încearcă să afle dacă anumite tipuri de sunete pot influența direct activitatea creierului și nivelul anxietății. Un studiu recent a atras atenția comunității științifice după ce a sugerat că 36 de minute de muzică special concepută ar putea ajuta la „resetarea” unui creier anxios.
Studiul analizat de publicația Medical News Today s-a concentrat pe un tip special de muzică ce include „auditory beat stimulation” (ABS), o tehnologie care introduce impulsuri sonore ritmice menite să influențeze undele cerebrale. Practic, muzica începe într-un ritm apropiat de starea fiziologică a unei persoane anxioase (cu un ritm mai alert) și încetinește treptat pentru a ghida creierul spre o stare de calm. Cercetătorii numesc acest mecanism „Iso-Principle”, adică sincronizarea inițială cu starea emoțională a persoanei înainte de inducerea relaxării.
Cum a fost realizat studiul?
Cercetarea, publicată în jurnalul PLOS Mental Health, a inclus 144 de adulți care urmau deja tratament medicamentos pentru anxietate. Participanții au fost împărțiți în patru grupuri: un grup care a ascultat 24 de minute de „pink noise” (sunete ambientale similare ploii), un grup care a ascultat 12 minute de muzică + ABS, un grup cu 24 de minute de muzică + ABS și un grup cu 36 de minute de muzică + ABS. Anxietatea și starea emoțională au fost evaluate înainte și după sesiuni prin scale clinice standardizate.
Ce rezultate s-au obținut
Rezultatele au arătat o relație clară între durata ascultării și reducerea anxietății. Participanții care au ascultat muzica timp de 24 de minute au prezentat cea mai mare reducere generală a simptomelor anxioase. Cei care au ascultat timp de 36 de minute au raportat, de asemenea, o îmbunătățire importantă a dispoziției și o reducere accentuată a emoțiilor negative precum iritabilitatea, neliniștea și stresul. În schimb, sesiunile de doar 12 minute au avut efecte mult mai reduse. Cercetătorii au descris fenomenul drept un posibil efect de „dose-response”, adică o influență dependentă de durata expunerii la stimulii sonori.
Cum poate muzica influența creierul
Neurologii afirmă de mult timp că muzica activează simultan mai multe regiuni ale creierului implicate în memorie, emoții, recompense, atenție, mișcare și coordonare.
Mai multe studii de neuroștiință au arătat că muzica poate modifica sincronizarea activității neuronale și poate influența ritmurile cerebrale. Unele cercetări EEG și fMRI au observat că anumite structuri muzicale determină sincronizarea undelor cerebrale în zone asociate procesării emoțiilor și relaxării.
Un studiu publicat în Nature Reviews Neuroscience sugerează chiar că creierul și corpul „rezonează” fizic cu muzica, iar această sincronizare poate influența starea emoțională și comportamentul.
Experții intervievați de Medical News Today spun că efectele observate nu par să fie doar simple distrageri mentale. În cadrul studiului, grupul de control a ascultat „pink noise”, un tip de sunet neutru folosit frecvent pentru relaxare și somn. Totuși, muzica cu ABS a avut rezultate mai bune în reducerea anxietății.
Psihologii implicați în analiză afirmă că atunci când efectul calmant persistă după terminarea stimulului auditiv, este posibil ca sistemul nervos să fi trecut din starea „fight-or-flight” („luptă sau fugi”) către starea „rest-and-digest” („odihnă și digestie”). Cu toate acestea, specialiștii avertizează că această metodă nu trebuie considerată un tratament unic pentru anxietate. Ea poate reprezenta, cel mult, o terapie complementară.
Studiul are însă și limite. Cercetătorii subliniază că participanții erau deja sub tratament medicamentos, efectele au fost măsurate doar pe termen scurt, nu se știe încă dacă beneficiile persistă în timp, iar răspunsul la muzică poate varia foarte mult de la o persoană la alta. De asemenea, oamenii de știință spun că simpla ascultare a unei liste obișnuite de melodii relaxante nu reproduce automat efectele muzicii create special cu tehnologia ABS.
Numeroase studii anterioare au arătat că muzica poate reduce nivelul cortizolului (hormonul stresului), scădea ritmul cardiac și tensiunea arterial, îmbunătăți somnul și diminua simptomele anxietății și depresiei. Terapia prin muzică este deja folosită în unele spitale și clinici pentru pacienți cu anxietate, durere cronică, depresie, tulburări neurologice și recuperare după traumă.
Comentează