Un sân dureros, roșu sau umflat nu este un simptom pe care să-l ignorăm. De cele mai multe ori, explicația este una benignă și tratabilă. Dar orice modificare nouă a sânului merită înțeleasă și, atunci când persistă, evaluată de un medic.
Există o asociere foarte puternică între mastită și alăptare. Și pe bună dreptate: mastita apare cel mai frecvent în perioada alăptării. Dar inflamația sânului nu este exclusiv o problemă a mamelor care alăptează, poate apărea și în afara acestei perioade, iar atunci este cu atât mai important să nu puneti singure un diagnostic.
Pentru că sănătatea sânilor începe, înainte de toate, cu atenția la schimbările propriului corp.
Am stat de vorba cu domnul doctor Cristian Viişoreanu, fondator Institutul Sanului
Dr Cristian Viişoreanu este Medic primar Chirurgie general cu Supraspecializare în Chirurgie oncologică şi fondatorul Institutului Sânului din anul 2018. Aici oferă pacientelor un plan de tratament personalizat, stabilit de către o comisie medical multidisciplinară.
Dr. Cristian Viişoreanu a obţinut anul acesta acreditarea din partea Surgical Review Corporation ca Master Surgeon in Breast Treatment – această acreditare recunoaște angajamentul Dr. Viişoreanu Gabriel Cristian față de un standard înalt de furnizare a îngrijirii de calitate a pacienților și de siguranță.
Ce este, de fapt, mastita, domnule doctor?
CV: Mastita este o inflamație a țesutului mamar. Poate fi însoțită de o infecție, dar inflamația și infecția nu sunt sinonime. În perioada alăptării, mastita poate apărea în contextul unor probleme legate de drenarea laptelui și poate provoca apariția rapidă a unei zone dureroase, tari, roșii, umflate și calde. Uneori pot apărea și febra, frisoanele sau o stare generală de rău. Mastita poate apărea însă și la femeile care nu alăptează, indiferent de varsta. În aceste situații, cauza trebuie evaluată medical, mai ales dacă modificările persistă, se agravează sau reapar.
Cum ne dăm seama că ceva s-a schimbat?
CV: Sânii se pot modifica în mod natural de-a lungul vieții, iar sensibilitatea lor poate varia. Important este să observăm atunci când apare ceva diferit de ceea ce știm că este normal.
Printre semnele care pot apărea în mastită se numără:
- o zonă a sânului care devine roșie;
- senzație de căldură locală;
- durere sau sensibilitate;
- umflarea sânului;
- o zonă mai tare sau îngroșată;
- uneori, un nodul;
- febră, frisoane și stare generală alterată, atunci când este prezentă o infecție. Simptomele pot apărea brusc și pot afecta un singur sân sau, uneori, ambii.
Dar aici este un lucru esențial: un nodul, o zonă îngroșată sau o modificare a pielii nu trebuie etichetate automat drept „mastită”.
Diagnosticul îl stabilește doar medicul.
Când este momentul pentru un control?
CV: Dacă apare o modificare a sânului care ne îngrijorează, primul pas nu este să cereti sfatul unui medic.
Consultul începe cu discuția despre simptome și istoricul medical și cu examinarea sânului. În funcție de situație, medicul poate recomanda investigații imagistice, cel mai frecvent ecografie și, atunci când este indicat, mamografie. Dacă există o colecție de lichid, aceasta poate fi evaluată și, în anumite situații, se poate preleva o probă pentru analiză, se poate inciza si evacua colectia.
Investigația potrivită nu este aceeași pentru toate femeile. Ea depinde de vârstă, simptome, istoricul personal și aspectul clinic.
De ce este important să nu ignorăm o inflamație care persistă?
CV: Pentru că unele afecțiuni ale sânului pot avea manifestări asemănătoare.
Există, de exemplu, o formă rară de cancer mamar numită cancer mamar inflamator, care poate produce roșeață, umflare, căldură și modificări ale pielii și poate fi confundată inițial cu o infecție a sânului. Aceste manifestari clinic ale carcinomului inflamator apar brusc si sunt confundate frecvent cu o mastita acuta. Spre deosebire de formele mai frecvente, obisnuite, de cancer mamar, acesta nu se prezintă întotdeauna sub forma unui nodul bine delimitat, intregul san fiind rosu, tumefiat.
Asta nu înseamnă că orice mastită este un semn de cancer de san. Dimpotrivă, mastita este mult mai frecventă decât cancerul mamar inflamator.
Înseamnă însă că, dacă simptomele nu se ameliorează după tratamentul recomandat sau dacă zona afectată se extinde ori se agravează, este necesară reevaluarea medicală. În funcție de caz, medicul poate recomanda investigații suplimentare și, dacă există suspiciuni, biopsie.
Controlul sânilor nu începe atunci când apare o problemă
Poate că cea mai importantă lecție este aceasta: nu trebuie să așteptăm să doară ceva pentru a ne ocupa de sănătatea sânilor.
Controalele periodice și investigațiile recomandate de medic în funcție de vârstă și de factorii individuali de risc fac parte din prevenție iar între două controale, este util să fiti atente la ceea ce este normal pentru voi.
O modificare nouă a sânului, a pielii sau a mamelonului, o secreție neobișnuită, o zonă îngroșată sau un nodul care persistă sunt motive pentru o discuție cu medicul.
Nu pentru că trebuie să ne gândim imediat la ce este mai rău, ci pentru că orice schimbare nouă merită o explicație.
Să ne cunoaștem sânii. Să nu ne fie teamă de control.
Mastita este, în multe situații, o afecțiune tratabilă, important este să fie recunoscută corect și să nu încercati să puneti singure diagnosticul.
Un control nu înseamnă că ne așteptăm la o veste proastă. Înseamnă că alegem să aflăm ce se întâmplă, iar când vine vorba despre sănătatea sânilor, uneori cea mai bună formă de grijă este pur și simplu să nu amânăm.
Comentează