Un nou studiu arată că durata somnului poate influența viteza cu care îmbătrânesc organele corpului. Cercetătorii au descoperit că atât lipsa somnului, cât și somnul excesiv sunt asociate cu o îmbătrânire biologică accelerată a unor organe precum creierul, inima, plămânii sau sistemul imunitar. În plus, tiparele de somn nesănătoase au fost legate de afecțiuni mintale, boli cardiovasculare, probleme respiratorii și tulburări metabolice.
Cercetarea a fost publicată în revista Nature și coordonată de Junhao Wen, profesor asistent de radiologie la Columbia University Vagelos College of Physicians and Surgeons. Potrivit autorilor, studiile anterioare au demonstrat deja că somnul influențează sănătatea creierului și procesul de îmbătrânire. Noua cercetare merge însă mai departe și sugerează că efectele somnului se extind asupra întregului organism.
Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat date provenite de la aproximativ 500.000 de participanți din UK Biobank. Folosind inteligență artificială și tehnici de învățare automată, echipa a creat „ceasuri biologice” capabile să estimeze cât de repede îmbătrânesc diferite organe.
Aceste ceasuri biologice se bazează pe informații precum proteinele din sânge, date metabolice și imagini medicale. Cercetătorii au dezvoltat 23 de astfel de modele pentru 17 sisteme de organe diferite, pentru a observa mai precis modul în care somnul influențează corpul.
Analiza a evidențiat un model clar: persoanele care dormeau mai puțin de șase ore pe noapte sau mai mult de opt ore prezentau semne de îmbătrânire accelerată. În schimb, cele mai sănătoase rezultate au fost observate la persoanele care dormeau între 6,4 și 7,8 ore pe noapte.
Cercetătorii subliniază că rezultatele nu demonstrează direct că somnul provoacă îmbătrânirea accelerată, însă sugerează că durata somnului reflectă starea generală de sănătate a organismului. Studiul a mai arătat că somnul insuficient este puternic asociat cu depresia și anxietatea. În plus, persoanele care dorm prea puțin prezintă un risc mai mare de obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiace și tulburări de ritm cardiac. Atât somnul scurt, cât și cel excesiv au fost asociate și cu afecțiuni respiratorii, precum astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică, dar și cu probleme digestive, inclusiv gastrită și reflux gastroesofagian. Cercetătorii spun că rezultatele susțin ideea că somnul influențează întregul sistem creier-corp, nu doar funcționarea creierului.
Un alt aspect important al studiului a vizat relația dintre somn și depresia la vârste înaintate. Analizele sugerează că lipsa somnului și somnul excesiv pot contribui la depresie prin mecanisme biologice diferite. Somnul insuficient pare să influențeze depresia în mod direct, în timp ce somnul excesiv ar putea acționa indirect, prin accelerarea îmbătrânirii creierului și a țesutului adipos.
Autorii spun că aceste descoperiri ar putea contribui în viitor la dezvoltarea unor tratamente mai personalizate pentru tulburările de somn și sănătatea mintală. „Modelul pe care îl observăm arată că somnul este profund conectat cu întreaga fiziologie a organismului și poate avea efecte importante asupra sănătății generale”, a explicat Junhao Wen.
Comentează