Iată diferențele dintre viruși (virusuri) și bacterii

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, România se află pe locul 5 în Europa în ceea ce privește consumul de antibiotice, iar în 60% dintre cazuri faptul că apelăm la astfel de tratamente nu are justificare. Știai că una dintre cauzele principale ale acestor statistici este confuzia dintre doi termeni pe care îi folosim cu toții: virus și bacterie? Rămâi alături de noi pentru a afla care sunt principalele 3 diferențe dintre virusuri și bacterii, astfel încât să faci alegeri corecte pentru sănătatea ta.
Și virusurile și bacteriile sunt microorganisme, însă se deosebesc din multe puncte de vedere. Bacteriile, denumite popular și microbi, sunt în unele cazuri benefice omului: am auzit cu toții despre flora intestinală, care e de fapt o gașcă/un grup mare de bacterii care ne ajută cu digestia. Virusurile, pe de altă parte, sunt cele mai mici din categoria microorganismelor, dar în ciuda mărimii, cel mai frecvent ne fac rău. Ca să îți dai seama cât de mic este un virus, află că 500 de milioane de rinovirusuri – virusul care provoacă răceala, nu depășesc mărimea unui vârf de ac.

Iată câteva exemple de bacterii de care cu siguranță ai auzit: Ciuma bubonică sau moartea neagră, cu numele științific și mai plăcut, Yersinia Pestis. Micuța bacterie a produs una dintre cele mai devastatoare catastrofe ale lumii în secolul al XIV-lea, când 50 de milioane de oameni numai din Europa, pe atunci 60% din populația continentului, au murit din cauza ei. O altă bacterie foarte cunoscută este EȘERICHIA COLI, cauza cea mai frecventă a infecțiilor urinare.
Printre virusurile faimoase se numără Virusul Herpes Simplex, Virusul Hepatitei C, Virusul imunodeficienței umane adică HIV, care cauzează SIDA, sau Human papilloma virus – HPV. Despre acesta din urmă am vorbit pe larg într-un video pe care îți recomandăm să îl vezi. Îți lăsăm link-ul în descriere.
Să presupunem că ai răcit. Cine e vinovatul, virusul sau bacteria? Deși răspunsul nu e atât de simplu, trebuie să știi că bacteriile sunt de obicei conectate cu infecțiile urechilor, ale gâtului și ale sinusurilor, precum și bronșita sau pneumonia. Astfel de infecții se tratează cu antibiotice.

Virusurile cauzează ceea ce numim viroză, gripă și anumite tipuri de pneumonie. Virozele respiratorii, cele mai comune, de cele mai multe ori nu sunt foarte serioase și trec de la sine după câteva zile de chin – în niciun caz nu necesită antibiotice. Așadar, deși suntem tentați să credem contrariul, nici măcar gripa, oricât de gravă, nu se tratează cu antibiotice.

Pe scurt, la infecții bacteriene folosim antibiotice; infecțiile virale fără antibiotice.
Un simptom frecvent al „răcelilor” este febra, însă trebuie să știi că și aici există câteva diferențe. Cel mai frecvent, frisoanele urmate de febră mare sunt o caracteristică a infecțiilor bacteriene. Asta nu înseamnă că în cazul infecțiilor virale nu se poate să faci febră, dar de regulă febra este mai mică.

De asemenea, infecțiile bacteriene se manifestă adesea prin tuse cu expectorație galben-verzuie, în timp ce în cazul infecțiilor virale tusea este fără expectorație, sau cu expectorație clară sau albicioasă. Dacă ai o infecție bacteriană, vei avea cel mai probabil dificultăți în a respira și dureri în piept, în timp ce dacă ai o infecție virală vei suferi de dureri de mușchi și de cap și de oboseală.
Totuși, dacă ai oricare dintre aceste simptome, trebuie sau nu să iei antibiotice? După cum vezi, e greu să faci diferența între cele două cazuri, semnele fiind adesea înșelătoare. Așa că adresează-te întotdeauna medicului, care îți va oferi cel mai bun tratament pentru tine. Și nu uita, nu lua antibiotice fără ca acestea să îți fie prescrise, deoarece complicațiile pe termen lung – precum dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice – îți vor da bătăi de cap mult, mult mai mari.